Digitalizarea și legea cererii și ofertei

Digitalizarea înseamnă creșterea:
- volumului de informații,
- diversității informațiilor,
- vitezei de propagare a informațiilor,
- calității informațiilor,
- listelor cu ierarhii și calificative.

Având o informație mult mai bogată, atât cei care oferă produse și servicii, cât și cei care cer produse și servicii, au posibilitatea să se orienteze mult mai bine, încât să maximizeze avantajele în procesul de vânzare-cumpărare.

Digitalizarea îi ajută pe producători și pe prestatori de servicii să cunoască ceea ce există în piață și să-și adapteze fluxurile astfel încât să răspundă cel mai bine cererii din piață. Digitalizarea îi ajută și pe cumpărători să selecteze produsele și serviciile în raport cu propriile criterii, astfel încât să obțină un nivel de satisfacție cât mai ridicat în ceea ce privește produsele și serviciile achiziționate.

Fără digitalizare, cel care dorea să achiziționeze un frigider avea informațiile pe care producătorul le oferea în documentația sa, documentație disponibilă în magazine. Cumpărătorul mergea în magazinele de electrocasnice din zona unde locuia și studia documentații, compara performanțele tehnice și făcea o analiză de preț, după care se hotăra ce produs achiziționează și legea cererii și ofertei se oprea aici, dacă produsele se aflau în stoc.

În contextul existenței unui proces de digitalizare, cumpărătorul, cel care este parte componentă din cererea de produse, are posibilitatea de a se documenta pe Internet și află:

- gama de frigidere,

- detalii tehnice,

- condiții de preț,

- calificativele utilizatorilor.

Cumpărătorul are cu mult mai multe informații.

Producătorul, adică partea care se referă la oferă, vede cum evoluează stocurile, face completări de stocuri și ajustează prețurile în funcție de succdesul de piață al tipului de frigider studiat.

Digitalizarea schimbă comportamentul producătorilor și prestatorilor, dar și comportamentul clienților, căci fiecare dorește să-și maximizeze beneficiile, lucru care se produce prin interpretarea informațiilor care circulă grație digitalizării, informații care joacă rol de reglare a proceselor specifice fluxurilor B-M-B.

(02 august 2024)

Comanda socială

Acum foarte mulți ani, un nene despre care eu aveam o părere foarte proastă, am auzit că a făcut rost de câteva hârtii de pe la unele instituții de stat, în care acestea își exprimau opinia că un masterat cu numele XYZ care se plia exact pe disciplinele pe care acest nene le preda, sunt foarte necesare și că acele instituții vor angaja absolvenții masterului XYZ, indicând chiar și un număr anual de specialiști absorbiți de piața forței de muncă.

S-a discutat mult pe tema acelui master și hârtiile provenite de la acele instituții, deși au fost comentate defavorabil, intuind modul în care au fost obținute, s-a dat credit masterului XYZ și din toamna anului universitar Ț se organiza admitere la acel master. 

Când te apuci de un proiect și insiști mult de ideea de comandă socială trebuie să vii cu:

- un plan de învățământ,

- o descriere a disciplinelor,

- o listă de profesori care predat,

- o descriere a joburilor din piață,

- detalii privind salariile,

- descrierea din Catalogul Ocupațiilor.

Cum totul a fost foarte vag, inclusiv denumirea lălăită a tipului de absolvent, la înscrierea candidaților, numărul de înscriși era sub 20% din numărul locurilor disponibile, ceea ce a arătat că problema descrisă inițial drept comandă socială a fost o glumă de prost gust, iar hârtiile oferite de instituții nu numai că erau rezultatul unei activități de laborator privat unic, dar nu au avut forța de a inspira exact pe cei cărora, chipurile, cursul de master le-ar fi fost adresat. Este încă o dovadă că socoteala de acasă nu se potrivește cu socoteala din târg și ambițiile duse la extrem nu au o soartă favorabilă pentru toți cei implicați.


(21 octombrie 2023) 

Distrugerea învățământului preuniversitar.

Prin anii  '80, cuiva i-a venit ideea modernizării învățământului preuniversitar și primul pas a fost introducerea noțiunilor de teoria mulțimilor la copiii de clasa a întâia. Știu foarte exact, căci într-o zi a venit fiica mea, a aruncat toate cărțile și caietele din ghiozdan și m-a întrebat arătându-mi ghiozdanul gol și întrebându-mă ce este acela. Eu i-am răspuns că este un ghiozdan gol. Ea mi mi-a zis:
- Vezi că nu știi nimic! Aceasta este o mulțime vidă.

Cu trecerea timpului mi-am dat seama că la școală nu se prea înțelesese cum stă treaba cu mulțimile și mi-a luat destul de mult timp să lămuresc cum este cu elementele, cu reuniunea de elemente, cu intersecția, deci într-un cuvânt cu lucrul cu noțiuni abstracte, chestiuni destul de dificile pentru un copil de 7 anișori.

Când s-a introdus teoria mulțimilor fără a fi pregătit corpul de învățători cum trebuie, consider că a fost primul pas pentru distrugerea învățământului preuniversitar.

Lucrurile au continuat din rău în mai rău, din moment ce au fost introduse examenele de treaptă, fără a se asigura o structură adecvată a învățământului, care să-i cuprindă pe toți copiii și sau creat așteptări nejustificate, exact de acolo de unde realizările erau imposibil să se concretizeze.

Structurarea societății pe criterii artificiale, unde ambițiile părinților au fost deasupra calităților copiilor a constituit decisiv în degradarea învățământului preuniversitar, căci această discrepanță a condus la dezvoltarea industriei meditațiilor, a unui mod aberant de suplimentare a procesului de instruire, cu consecințe criminale asupra sistemului de evaluare, sistem care nu are nicio legătură între valoare și performanța reală a elevului.

Distrugerea învățământului preuniversitar a apărut ca perfecționarea acestuia și măsurile care au fost luate au fost variate și cu efecte extrem de diferite, dar rezultanta a fost ceea ce vedem azi, un învățământ la pământ, căci tot ce s-a întreprins a fost pentru relaxare, pentru dezvoltare, dar în realitate a fost totul în defavoarea elevului, acesta devenind o anexă a industriei meditațiilor, a afacerilor cu manuale și a acoperirii lipsei de performanță a profesorilor atrași doar de fondul de timp disponibil și niciodată de salariile mai mult decât insuficiente.


(06 mai 2023)