Lipsa modelului cibernetic al economiei românești

Dacă ar fi existat modelul cibernetic al economiei românești, acum nu s-ar mai bâjbâi în a găsi căile și mijloacele cele mai potrivite pentru reducerea deficitului bugetar, folosind metode empirice sau folosirea unor încercări după ureche. Nici problema inflației nu ar mai fi o calamitate, căci modelul cibernetic este acela care oferă informații legate de căile de urmat pentru reducerea inflației.

Modelul cibernetic nu este o sperietoare. El oferă variante de soluții și omul este cel care gândește, face calculele proprii și alege acea soluție ușor corectată de el, pentru a atinge obiectul pe care el l-a definit.

Nu este niciun motiv ca oamenii să se teamă de cibernetică, pentru că asemeni cleștelui cu acre scoatem foarte ușor cuiele, modelul cibernetic, ne ajută să fim mai deștepți, mai riguroși și mai eficienți, căci primim informații care zac ascunse în spatele noianului de serii de date care ne inundă creierii.

(07 mai 2026)

Eu și modelarea

Cine crede că modelarea, de orice tip ar fi, rezolvă ceva, are o mare problemă. Modelarea nu rezolvă mai nimic dacă omul care o face nu este un bun profesionist, iar omul care folosește soluția oferită de model, nu este un decident veritabil, cu toate țiglele pe casă. În opinia mea, un model, este o construcție. Este o reflectare a realității bazată pe o serie de ipoteze de lucru. dacă ipotezele sunt simplificatoare, modelul va fi o reflectare simplificată a realității. Modelarea există prin modele. Cine face modelare, trebuie să vorbească de produsul acesteia care este modelul. Modelul este simplist dacă ipotezele simplificatoare sunt duse le extrem pentru a ușura obținerea soluției modelului. Modelul devine liniar, deși realitatea nu este deloc liniară, modelul devine determinist, deși realitatea arată cu totul altfel.

În opinia mea, cine face modelare trebuie:

- să spună ce urmărește,

- să enumere ipotezele de lucru,

- să specifice de ce a ales tipul de model pe care-l folosește,

- să prezinte seriile de date utilizate,

- să descrie algoritmul de estimare a coeficienților,

- să analizeze soluțiile oferite de model,

- să enumere riscurile pe care le generează folosirea modelului,

- să-și exprime rezervele față de calitatea și de valoarea modelului.

Mulți dintre cei care fac modelare sunt atât de tâmpiți încât nici nu știu pe ce lume se află și ies în piață și prezintă așa-zisele lor soluții alarmiste care chipurile arată că în anul 6000 e.n. pământul va deveni cub, că populația României în anul 2050 va fi de 10 milioane de locuitori și alte și alte tâmpenii de același fel. Ei nu spun care sunt:

- modelele folosite,

- ipotezele pe care se bazează,

- algoritmii de soluționare,

- seriile de date întrebuințate.

Mie îmi este și milă de acești pseudo-savanți care habar nu au pe ce lume se află și care fac din modele și din modelare niște arme de manipulare a maselor, în sensul de a-i înfricoșa pe oameni fără vreun fundament, dar cu obiectiv bine țintit. Am văzut estimările aberante ale unui nene din pandemie, plimbat ca sfintele moaște prin televiziuni. Numai că arunca în piață cifre rotunde ca 10.000 sau 20.000 sau 40.000 îmi arăta că omul e dus cu pluta. Niciun model nu oferă așa ceva.




(16 mai 2023)