Festivalul și concursul de muzică ușoară românească MAMAIA 2025

Ieri 22 august 2025 și-a deschis porțile Festivalul și concursul de muzică ușoară românească MAMAIA 2025, care a început cu sesiunea de creație unde au fost prezentate 6 cântece pe care m-am chinuit să le ascult, deoarece nu-mi spuneau nimic nici ca linie melodică și nici ca interpretare. Cred că premiile nu însumează 300.000 de euro și de aceea nici interesul nu este ridicat, căci oricine mai bine stă cu mâna întinsă la pomană la Ceas la Universitate, pentru 1.000 de euro, decât să muncească să scrie un cântec, să găsească orchestră, interpret și studio pentru promovare și pentru participare la concursul de la Mamaia.
Așa cum ne-au obișnuit mincinoșii, incompetenții și șturlubaticii de edili ai Constanței, nici anul acesta Festivalul și concursul de muzică ușoară românească MAMAIA 2025 nu se desfășoară la Mamaia la Teatrul de Vară, ci în Constanța sub cerul liver și neșansa a făcut ca ieri să fie ploaie o bună perioadă de timp. Dacă edililor le-a trebuit 40 de ani să restaureze Cazinoul, le va trebui 200 de ani să construiască o sală de spectacole ca lumea la Constanța, căci dacă sala costă 100.000.000 de euro, pentru a umpleburțile lacome, trebuie alocați 600.000.000 de euro și nici atunci nu sunt sigur că în anul 3101 Festivalul și concursul de muzică ușoară românească MAMAIA 3101 se va desfășura în acea sală, ci tot sub cerul liber, undeva pe Marte.
Partea a treia, căci de penibilul recital al Lidiei BIBLE nu mă obosesc să scriu ceva, a fost susținută de Paul SURUGIU - FUEGO și de invitatele sale pe care le enumer aici:
Gina PĂTRAȘCU
Ileana ȘIPOTEANU
Denis ȘTEFĂNESCU
Simona FLORESCU
Sanda LADOȘI
Marina FLOREA
Carmen TRANDAFIR
Stela ENACHE.
Octavian URSULESCU a venit cu detalii de istoriografie și cu laude un pic exagerate asupra vocilor care s-au perindat în această noapte pe scenă,  despre care eu nu am o părere chiar excepțională. 
Așa cum stau lucrurile, Festivalul și concursul de muzică ușoară românească MAMAIA 2025 este un fel de șușe, pe bani puțini, unde lucrurile de demult sunt prezentate într-o lumină mult prea roz, iar nostalgiile cu steaguri tricolelore și cu anul 2000 îmi dovedesc că desprinderea de bolșevism nu s-a produs.
La mulți ani Paul SURUGIU - FUEGO de ziua ta, adică de 23 august!
(23 august 2025) 

Festivalul Crizantema de aur de la Târgoviște

Absolut din întâmplare am văzut pe TVR 2 că la Târgoviște are loc ediția a 56-a a Festivalului de Romanțe Crizantema de Aur. Cu un buget mic și cu un comportament de provincie, și această ediție ca și celelalte se desfășoară sub semnul mediocrității.
Reclama festivalului a fost mediocră.
Premiile sunt mediocre.

Prezentatorii sunt mediocri.

Orchestrele sunt mediocre.

Aranjamentele florale sunt mai mult decât mediocre.

Nu zic nimic nici despre concurenți și nici despre recitalurile de după concurs.

La drept vorbind, ce se întâmplă la Târgoviște nu depășește statutul de șușe pentru că sala e mică, publicul este puțin, ritmul este stătut și conținutul are prea multe hibe, care fac din fiecare seară un ceva care nu merită să pierzi timpul și să mai adi și bani pentru a sta acolo în sală.

În momentul de față romanța este foarte puțin promovată și soliștii care să interpreteze romanțe nu au nume sonore. căci nioci romanța nu este genul care să se cânte la nunți după ce lumea este mahnură și are chef de dansuri lascive și de băutură la greu să se simtă foarte bine. Din această cauză, romanța nu este genul gustat. Textele și muzica asociate romanțelor au un ceva care te face s-o iei la fugă. Parcă toate romanțele sunt la fel și parcă niciuna dintre romanțele cântate acum nu este de reprodus pentru a fi fredonată de mine sau de tine în baie sau când întindem rufe în balcon. 

Este adevărat că romanța este ceva asociat cu tritețea, cu despărțirea, cu iubirea neîmplinită, cu bătrîânețea cu vremurile trecute și lucrurile nu au cum să se schimbe peste noapte, căci ea nu este săltăreață, cu este asociată cu nebuniile tinereții, dar și așa, dacă ar fi niște nume sonore, dacă muzica ar fi interpretată de niște orchestre cu har și dacă acompaniamentul la vioară ar fi asigurat de vreun celebru violonist sau ar fi acolo un naist de renume, lucrurile ar arăta altfel. Așa cum se prezintă acum, festivalul Crizantema de Aur este exact cum a fost el proiectat, adică o manifestare culturală a unui oaș de provincie, care face ca alte orașe de provincie să-și trimită reprezentanții, pentru a se manifesta ca niște provinciali, cu haine de provincie, cu gesturi de provincie, cu vorbe de provincie, cu coafuri de provincie, cu zâmbete de provincie și nimic de secol al XXI-lea, de parcă timpul a rămas bătut în cuie în vremurile ceaușiste.

Aș fi fost foarte încântat dacă Festivalul Crizantema de Aur s-ar derula ca un proiect și Alina MAVRODIN VASILIU ar fi manafera acestui proiect. Adică ar merge la bancă, ar lua un credit și ar asigura finanțarea proiectului, incluzând aici, închirierea sălii, tipărirea de bilete, premiile, plata orchestrelor, plata juraților, plata soliștilor care au recitaluri și în final ar ieși pe plus din încasările biletelor, din încasarea drepturilor de televizare a spectacolelor, iar managera Alina MAVRODIN VASILIU și-ar trage un salariu adevărat de manager adevărat. Mergând pe mila consiliului județean, pe dărnicia unor sponsori dar și pe alte mici venituri, ceea ce se întâmplă acolo nu depășește limitele sărăciei unui buget minuscul cu bani de la stat.


(20 octombrie 2023) 

365 împotriva României: Octavian URSULESCU cu prezentări prăfuite

Dacă nu vedeam azi 20 octombrie 2018 pe TVR 3 închiderea festivalului Crizantema de aur de la Târgoviște, n-aș fi scris deloc despre Octavian URSULESCU. Dar, vîzând transmisiunea în direct, am văzut un Octavian URSULESCU prăfuit, sfătos, repetitiv, banal, predictibil și enervant. Este același Octavian URSULESCU ca acel Octavian URSULESCU de acum 1.000 de ani. Nu s-a schimbat deloc. El este prezentator sau coprezentator pe la festivaluri și repetă aceleași rețete vechi, fără prospeține, încât dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti.

Nasol.

(20 octombrie 2018)