1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile LĂZĂRESCU

Matematicianul Vasile LĂZĂRESCU este exemplu clasic de programator în limbajul COBOL care vrea ca programele scrise de el să rezolve efectiv problemele definite de beneficiar. Am văzut persoane care scriu programe de dragul de a scrie programe, care nu prelucrează datele beneficiarilor și oferă soluții cu care nimeni nu are ce să facă. 

Vasile LĂZĂRESCU trăia în mijlocul beneficiarilor lui. Le înțelesese problemele și ar fi putut să lucreze cot la cot cu ei. Stăpânea foarte bine esența economică a tuturor documentelor. Știa să formalizeze tot ceea ce era deg=finit în tabelele pe care le scoteau programele lui.

Din discuțiile pe care le-am avut cu Vasile LĂZĂRESCU am învățat și eu ce înseamnă să scriu formule de calcul pentru un banal tabel în care se află pe o coloană denumirile materialelor, pe o altă coloană cantitățile din stocul inițial, pe o alta se află cantitățile intrate în magazie și pe o altă coloană se află cantitățile scoase din magazie. Există și o coloană de prețuri.

Este foarte importantă formalizarea.

N este numărul de materiale.

Mi este numele materialului i.

STINi este stocul inițial al materialului Mi.

INi este cantitatea intrată din materialul Mi

IEi este cantitatea ieșită din materialul Mi

Pi este prețul materialului Mi

UMi este unitatea de măsură a materialului Mi

Pentru a calcula stocul existent SFi al materialului Mi se folosește formula:

SFi = STINi + INi - IEi , i =1,2,3,..., N

pentru a calcula valoarea stocului final VFIN, se folosește formula:

VFIN = SUM i=1,N SFi * Pi 

Numai cine este în stare să vadă aceste formule, chiar dacă au indici nenumărați, va fi în stare să scrie și programe bune. Așa gândea Vasile LĂZĂRESCU și-i dau mare dreptate.

Am admirat la Vasile LĂZĂRESCU capacitatea lui de a înțelege problemele, de a dialoga cu specialiștii din comerțul exterior și de a le explica cu lux de amănunte cum se interpretează rezultatele de la calculator, tipărite pe hârtia de la imprimantă, fără a fi ermetic, ci a fi pe înțelesul celor care trebuiau să folosească teancurile de imprimantă și să ia decizii cât mai bune.



(01 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Traian LAZEA

Pe Traian LAZEA  l-am cunoscut în Centrul de calcul al ASE, căci era absolvent al Secției de Informatică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, din vremurile când se zicea că un absolvent de informatică economică se dădea la schimb cu 18 economiști fabricați de facultățile de științe economice, după cum se bârfea prin târg.
Traian LAZEA  lucra în sectorul lui Vasile IONESCU, sector care se ocupa de proiectarea de sisteme informatice pentru întreprinderi și combinate. El stătea în birou cu Mihai IONESCU, dar și cu Ion MARCU, toți absolvenți de marcă și foști colegi de facultate.

Traian LAZEA  provenea dintr-o familie numeroasă, cu doi părinți și cinci băieți. El era o fire veselă și sportivă, căci era jucător de tenis. 

Traian LAZEA  făcea analiză de sistem.

Traian LAZEA scria programe.

Traian LAZEA rula curent programe pentru a oferi soluții beneficiarului.

El, ca mulți dintre colegii lui, parcurgeau toate etapele ciclului de realizare a unui sistem informatic, exact așa cum fac marii profesioniști. Acum mulți ani, în cartea mea Programarea standard, pe care am publicat-o la editura Litera din București în anul 1980 scriam că un analist de sistem informațional, trebuia să fi fost mai înainte un excelent programator. Afirmația mea a iritat pe anumiți analiști, dar Traian LAZEA  era un analist autentic, pentru că era și un programator de înaltă clasă.

Eu am discutat de multe ori cu el și de la el am deprins că trebuie să ai multă răbdare cu cei care-ți prezintă problema pe care trebuie s-o rezolvi pe calculator, pentru a surprinde toate nuanțele și pentru a extrage din muntele de pietriș, cele două sau trei bobițe de aur, care de fapt sunt descrierea problemei de rezolvat. Am admirat la Traian LAZEA  calcul și zâmbetul lui care inspira optimism și încredere că un sistem informatic bine pornit, va curge lin și implementarea sa va fi de succes.


(01 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Mircea MAGDA

Mircea MAGDA era absolvent al Secției de Informatică Economică de la facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică, din vremurile bune, când facultatea se făcea pe o perioadă de 5 ani și disciplinele erau predate de profesori adevărați, care aveau o vastă experiență în producție. 

Mircea MAGDA lucra în Centrul de calcul al ASE în biroul de la sala 2316 de azi și avea colegi pe Margareta PENCEA, Codrin IONESCU, Cristian POPESCU, Rodica MARINESCU și Ioan CATONA.

M-a impresionat la Mircea MAGDA calitatea lui de programator de înaltă clasă, care lucra la baza de date a învățământului, un proiect deosebit de important, care se baza de niște algoritmi de populare, de căutare și regăsire a informației pe care îi gestiona un matematician, despre care eu nu am avut niciodată o părere foarte bună dintr-o mie de motive.

De multe ori am vorbit cu Mircea despre chestiuni de programare, căci doream să mă conving de unele aspecte legate de modul în care sunt regăsite informațiile, căci eu citisem o carte cu titlul Information Retrieval și doream să mă conving că am înțeles bine lucrurile. Nu prea aveam eu încredere în chestia cu fișierele inverse și din ce discutam cu Mircea, nu eram prea departe. Cuvântul lui de programator care implementa software pentru o bază de date orientată spre prelucrări statistice a cântărit greu. În plus, explicațiile lui, m-au convins pentru viitor, că variabilele pointer se extind și la suporții externi, folosind deplasări și ceea ce noi numim în limbajele de asamblare adresare relativă.

După ce s-a desființat Centrul de calcul al ASE, l-am reîntâlnit pe Mircea MAGDA în Aula Magna în vremea când eram șef de catedră și era o aniversare a Secției de Informatică Economică la 20 de ani parcă. Era același tip zâmbitor, pe fața căruia vedeai precizia profesionistului și în privirea căruia citeai inteligența sclipitoare a meseriașului desăvârșit. Sunt sigur că dacă Mircea MAGDA s-ar fi născut în locul potrivit, la momentul potrivit și ar fi avut contextul potrivit, ar fi dezvoltat proiecte cu totul remarcabile. Noi suntem bântuiți de mitul meșterului Manole și ce construim ziua, demolăm noaptea. Așa s-a întâmplat și cu baza de date statistică aflată la ministerul educației, care era bună, căci am verificat-o și eu, dar care din varii motive nu s-a folosit, căci forțele retrograde sunt mult mai puternice decât progresiștii.



(19 februarie 2023)

Rodica MARINESCU

Despre Rodica MARINESCU s-au spus multe lucruri. Eu am cunoscut-o pe Rodica MARINESCU atunci când veneam în biroul matematicianului Ioan CATONA pe când lucram la implementarea sistemului BOMP de la IBM pentru Întreprinderea de Anvelope Danubiana. Rodica MARINESCU avea biroul în actuala sală 2316 chiar la intrare în fața ușii. După un timp, biroul lui Rodica MARINESCU a devenit la sala 2320, tot așa în fața ușii, dar ea stătea cu spatele spre fereastră. Circulau tot felul de legende legate de nefericirea lui Rodica MARINESCU, dar eu aveam cu totul alte treburi de rezolvat.

Știu că Rodica MARINESCU avea o fetiță care dorea s dea examen la medicină. În birou se bârfea că Rodica MARINESCU o asculta pe fetiță la anatomie și ajunsese la repetarea cărții cu numărul 63. Toate femeile din Centru de calcul al ASE își dădeau coate și zâmbeau când pronunțau numărul 63. Știu că a venit examenul de admitere la medicină. Știu că în acei ani se intra foarte greu la medicină. Știu că în anul acela au dat examen de admitere la medicină copiii unor mari vedete din ASE, dar surpriza generală a fost când s-au afișat rezultatele și dintre toți copiii vedetelor din ASE, niciunul nu a fost admis, în schimb, fetița lui Rodica MARINESCU, care nu era deloc vedetă, care nu se bătuse niciodată cu cărămida în piept cu ceea ce făcea și dregea ea, în sensul banilor cheltuiți pe meditații pentru admiterea la medicină, deci fetița lui Rodica MARINESCU a intrat la medicină și nu oricum, ci cu o medie foarte bună. 

M-a impresionat Rodica MARINESCU pentru tenacitatea ei de a o ajuta pe fiică-sa, pentru perseverența de a urmări obiectivul său determinant, pentru știința ei de a doza eforturile fiice sale ca în ziua examenului să fie la cota maximă a potențialului ei intelectual.

(19 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Margareta PENCEA

dacă spun despre cineva că m-a impresionat în mod deosebit, acea persoană se numește Margareta PENCEA. Ea a provenit din prima promoție de absolvenți ai Secției de Mecanizare și Automatizare a Calclul Economic, din Facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică, din anul 1969. Margareta PENCEA a fost repartizată ca programator în Centrul de calcul al ASE și când eu am ajuns să lucrez ca analist stagiar în decembrie 1970, am avut șansa să fiu repartizat în echipa matematicianului Ioan CATONA, acolo unde mai erau Cristian POPESCU, Rodica MARINESCU, YLLAN și Margareta PENCEA. Ea lucra pe probleme de baze de date, iar în 1970 acest domeniu era la începuturi, căci bazele de date presupun capacități mari de stocare datelor, iar benzile magnetice care erau generoase la acest capitol nu satisfăceau pentru regăsirea de informații, iar discurile magnetice erau de capacitate mică și aveau niște dimensiuni nepermis de mari.
Directorul Centrului de calcul al ASE era fostul meu profesor inginerul doctor Valeriu PESCARU, cel care schimbase filosofia cercetării de acolo, orientând-o spre contracte care aduceau bani pentru ASE și bani sub forme de prime barosane cercetătorilor din Centrul de calcul. Țin minte că și eu am câștigat bani frumoși ca prime din contracte, chiar și după ce am trecut la catedra de Cibernetică Economică, dar am continuat să lucrez la contractele de cercetare. În acest context, am avut șansa să intru în echipa care dezvolta implementarea sistemului BOMP al IBM la Întreprinderea de anvelope Danubiana. Am învățat foarte multe lucruri. Vedeam cum programatori cu mare experiență veneau să se lumineze de la Margareta PENCEA, care știa baze de date din facultate, dar și de la cursurile de instruire ținute de specialiștii de la IBM veniți din USA în Centrul de calcul al ASE. Când o delegație din Centrul de calcul a plecat în Elveția la Geneva pentru un curs de specializare, din acea delegație printre numele foarte amri de programatori din laboratoarele Centrului de calcul, a mers și Margareta PENCEA, ceea ce arăta că este acel specialist de care cercetarea în baze de date avea mare nevoie.

Am apreciat-o foarte mult pe Margot, cum îi spuneam noi, cei care o cunoșteam și lucram cu ea. A publicat articole. A șinut cursuri și seminarii studenților din Facultatea de Cibernetică. După Revoluția din 1989 Centrul de calcul al ASE a luat-o la vale și lipsa contractelor provenite din industria aflată în disoluție, a făcut ca activitatea să se restrângă drastic. Am reîntâlnit-o pe Margareta PENCEA pe Facebook unde suntem prieteni și discutăm ca doi pensionari cu ștate vechi. Eu rememorez vremurile când Margareta PENCEA la biroul ei de la fereastră de la sala 2316 scria programe și dădea consultanță colegilor, căci era singura care știa multe despre bazele de date moderne și avea practică multă în spate.

(22 ianuarie 2023)