5.000 cântăreți de folclor: Ion MACOVEI

Ion MACOVEI este un reprezentant de seamă al cântecului popular din Moldova. El are o voce specială și o tehnică vocală desăvârșită. Repertoriul lui Ion MACOVEI este bogat și include cântece reprezentative pentru folclorul moldovenesc, iar rimele incluse sunt de calitate, ceea ce arată că textele sunt șlefuite.
Am trecut și eu prin viață

Am venit cu lăutarii

Ară Gheorghe cu boii

Asta-i jocul de pe la noi

Banii, banii ardă-i focul

Bâr oiță bâr

Când eram în satul meu

Cât îi Jijia de mare

Când eram în sat odată

Dealul de la răsărit

Dorul meu de l-aș cânta

Fetele mele

Foaie verde măr pătat

Hai la drum căluțul meu

Hai la joc măi moșnegele

Huțăneasca

În gradină la mândra 

Într-o Simbată cu soare

Jocul țânțăraș

La casa din dealul mare

La crâșma lui nea Costică

La fîntîna cu trei zale

La Mărășești 1916

Mă duc vineri pân la târg

Măicuță când m-ai făcut

Măicuță dragă măicuță

Mândro pentru ochii tăi

Nu am să uit măicuța

Patru boi cu lanț în coarne

 Pădure, soro pădure

Pe dealul de la Țiganca

Pe la noi de n-ar fi joc

Pe poteca dintre vii 

Pelinaș, frate peline 

Pentru tine măi Costine

Prin neagra străinătate 

Sânt flăcău de la Vlădeni

 Sunt fecior de moldovean

 Tăticul meu

Uite mîndra mea cea dragă

 Vin doi frați din cătănie

Vine-un nouraș de sus

În lista mea sunt cântece pe care nu le-am găsit în online, din cauză că procesul de digitalizare este incomplet. Constat că artistul Ion MACOVEI are costume populare sobre, iar gesturile sale când cântă sunt stăpânite, corespuinzătoare unui profesionist experimentat.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Vlăduța LUPĂU.

În  26 octombrie 2021 am scis un articol despre Vlăduța LUPĂU. Nu mi-am schimbat părerea despre această frumoasă cântăreață, cu voce frumoasă. Voi reda aici câteva linkuri.

Vlăduța LUPĂU este o femeie frumoasă.

Vlăduța LUPĂU are voce frumoasă.

Vlăduța LUPĂU este talentată.
Am un bade-i dus cătană
Bate vântul bate
Cânt de dragul inimii 
Codrule cu frunza rară

 Copilul meu

 Cum e omul e si-o floare
 Fain îi numele Marie
 Falsitate și păcat
Ion a nost'
La facultate
Paharu și prietenii 

 Până la stele
Rămâi bade ne-nsurat
Românie, țară dragă
Șoferia

Vlăduța LUPĂU mai are de lucrat la repertoriu, în ideea de a pune accent pe cântecele culese din sate de la rapsozi, pentru a scădea ponderea câtecelor făcute la comandă. Cred că și la orchestrație mai este de lucrat, căci a cânta cu acompaniament de clape pentru evenimente e una și de a construi clipuri care rămâ, este altceva. Trebuie mai multă exigență și studierea diferenței dintre succesul imediat și cel de durată, bazat pe piese cu adevărat valoroase.
Vlăduța LUPĂU a cântat împreună cu Alexandru BRĂDĂȚAN,  Bogdan BIZĂU, Gabi IORGA BORKO, Nicu PALERU, Vali VIJELIE, JADOR, ANDRA, Paul MORAR, Rapsozii Maramureșului.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria PETER

Dacă procesul de digitalizare de la noi ar fi mai avansat, cântecele lui Maria PETER  ar fi prezente în mediul online și aici s-ar fi găsit linkuri la toate titlurile. Ascultătorul ar fi avut privilegiul să asculte o voce remarcabilă a Ardealului din deceniile al VI-lea, al VI-lea și al VII-lea ale secolului trecut.
De m-aș întâlni cu cucu. 1958
Frumos îi satul Florești
Doina Iancului
Duce-m-aș nu știu drumul. 1976
Fusul
Horile le-o semănat
M-am născut pe mândră glie
Măi bădiță strugur bun
Nănași ca aieștea doi
Mândru-i Cluju și Feleacu
Nu-mi spune bade pe nume    1966
Pe drumul cel mare
Pe râtuțu cel cu nalbă
Rodna veche, Rodna nouă
Să te bată bade tare
Subțirică-s ca iarba
S-a vorbit mult de folclorul nou. În toate există o măsură, iar exagerările nu sunt bine venite niciunde. La maria PETER în cântece se regăsește un echilibru, căci nu apar tractoare, nici CAP-uri, nici entuziasmul artificial al țăranilor muncitori de pe câmp și cântecele ei traversează fără nicio problemă vremurile, chiar și în zilele noastre când exigențele au alte cote, adică sunt foarte ridicate. Există un link pentru mai multe câtece.


(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria TRIPON

Maria TRIPON este cea mai autentică reprezentantă a cântecului maramureșan. Mie îmi place modul în care Maria TRIPON țâpurește și îmi place acompaniamentul de vioară, cum numai în cântecele din Maramureș se face. Vocea lui Maria TRIPON este puternică. Ea cântă perfect și fără acompaniament. Graiul maramureșan îi permite să se exprime foarte bine, cu claritate, iar versurile cântecelor sale sunt cizelate, așa cum numai textele culese de la firul ierbii  sunt șlefuite, ajungând să atingă perfecțiunea. Maria TRIPON are un costum absolut autentic, fără pic de prelucrări sau stilizări.

Auzât-am din bătrâni

Când eram în vremea me
Ce mi-i drag mie pe lume

Ce te ţîi mândrule mare

Danțu găinii 

 Drag mi-e să mă vesălesc

 Dragă mi-o fost cetera
Dragu-mi-i a Țâpuri

Frunză verde de goron

La masa galbână-i

 Mândrilorul meu din sat

Mândruţ de ţî-s pe plăcere

 N-o venit mândru d' aseară
Nu-i pasăre ca cucu

 Oşancă-s şi-mi zâc Mărie

 Supărat ca mine nu-i 

 Tăt aceie am așteptat
Țâpuresc și bine-mi pare
Pe o scară de la 1 la 10, Maria TRIPON este o cântăreață de nota 10. Ea trebuie redescoperită, căci prea mult sunt inundate canalele de televiziune de folclor de făcături, unde lipsesc vocile mărețe și folclorul autentic, de la sursă, cu interpretări de excepție, fără chestii artificiale și decorative ostentativ. Clipurile sale sunt integrate în peisajul mirific al maramureșului, iar cei ce participă acolo sunt fete, feciori și vârstnici ai locurilor, parcă desprinși din baladele de demult, iar straiele lor sunt de un alb imaculat, cu cusături minimaliste.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Izabela TOMIȚĂ

Izabela TOMIȚĂ  este o cântăreață cu voce foarte bună, cu tehnică vocală excelentă. Când cântă se bâțâie pentru că nu are arta mișcării scenice. Ea face ceea ce fac soliștii tineri, adică își mișcă corpul un-doi, în pas lin, mecanic și repetitiv.
Când cocoșii dorm
Când veneai neică la mine

Lăutar, lăută veche 
Neică-ți mai aduci aminte
Omul care poartă dor
Ține-mi Doamne părinții
Are cântece cu strofe cu rime abcb, care sunt făcute la comandă, căci folclorul adevărat are rime de forma aabbcc... Aș prefera ca artista să cânte cântece cules, nu făcute la comandă, pe bandă rulantă de diferiți așa-ziși făcători de folclor, la normă.

Rime precum: pribeag - drag, stejari - lăutar, lui - dorului, seara - inima, veche - pereche, fermecată - toată, lăutar - amar, ta - rea, vioară - tămâioară, guriță - oltencuță, pâmânt -iubit, apese - verse, lăsat - păcat, ajunge - curge, arată clar că ne aflăm în fața unor producții oarecare puțin cizelate, făcute la grămadă.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ina Ioana TODORAN

Ina Ioana TODORAN  este o tânără cântăreață de folclor, cu voce clară, de cristal valoros, cu tehnică vocală excelentă și cu grijă față de versul rostit. Rimele versurilor cântate de ea sunt curate, potrivite cu grijă.

Ardealule pamânt sfințit 
Ciobănaș voinic frumos
Curge Târnava și poartă
Din Valea Târnavelor 

Dragoste povară dulce
Eu îs floarea florilor

Floricică de măr dulce

Inimioară tu n-ai leac
Joc bătrân ca Târnava  
Rostul omului în lume
Ina Ioana TODORAN are costume din zona folclorică pe care o reprezintă și am apreciat sobirietatea cusăturilor. Vocea ei îmi amintește de Lucreția CIOBANU ca ambitus și profunzime, dar este la ea altceva.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Elisabeta TICUȚĂ

Elisabeta TICUȚĂ este o reprezentantă de frunte a folclorului muscelean. Am apreciat la Elisabeta TICUȚĂ vocea clară, cântecele frumoase, versurile cu rime curate.
A plecat neica de luni

 A trecut dorul odată

De-aș ști numărul de stele

Dine, dine, Costandine

Facui casa dorului

Foicea, stejar rotat

Frunzuliță, foi din vii Lângă teiul cel uscat

Mai vii, neică, serile

N-am o cale să mă duc

Neică, inimă de piatră

Pe cărarea cu flori multe

Puiule când oi pleca

Puiule, de-al mândrii dor

Se mărită fata lui nenea Ilie

Spune, mamă, cum m-ai dat

Stau adeseori pe gânduri

Sunt fată de la Muscel

Sus în vârful unui tei
Am identificat cu această ocazie că Elisabeta TICUȚĂ a cântat forma originală a cântecului Se mărită fata lui nenea Ilie, în timp ce Maria LĂTĂREȚU a cântat o variantă cu fata lui Ilie, Cântă țara azi de bucurie, care musai făcea nuntă la gospodărie, așa cum cereau regulile folclorului bolșevic.


(18 martie 2024)