Teoria masei critice la nivel social

Anul 1989 mi-a demonstrat că și în societate ca și în cazul bombei atomice este vorba de o masă critică. Atunci când în societate nivelurile nemulțumirilor și contradicțiilor acumulate ating această masă critică, se produc revoluțiile. Când acel nivel este mult sub masa critică, în societate apar greve, proteste spontane, iar efectele sunt de ordinul revendicărilor semnalate, nu neapărat și rezolvate. Dacă nivelul este suficient de mare, dar este sub nivelul masei critice apar răzmerițele, răscoalele, puciurile, loviturile de stat, oricum, forme care produc schimbări, însă de mai mică amploare.

Mitingul organizat de PSD  în 9 iunie 2018 la acre au participat 500.000 de oameni  după unii sau 200.000 de oameni după alții, a arătat capacitatea acestui partid de a mobiliza mase largi, dar insuficiente pentru a determina măsuri concrete, care să slăbească statul paralel, de exemplu.

Trebuie spus că la Revoluția Română din 22 Decembrie 1989 a existat capacitatea de a se mobiliza mase care depășeau  cu mult 1.000.000 de cetățeni care se aflau simultan pe străzile marilor orașe, ceea ce a însemnat declanșatorul marilor transformări revoluționare din țară care s-au concretizat prin abolirea regimului comunist, dizolvarea partidului comunist, anularea constituției bolșevice și apariția partidelor democratice. Că lucrurile nu au mers chiar cum trebuie, este o altă poveste, dar concluzia a rămas una clară, existența masei critice care are puterea de a aduce modificări de esență în societate. Mă și apucă jalea să văd grupuscule de cetățeni care scandează lozinci care exprimă solicitări disproporționat de mari în raport cu numărul celor care le solicită, număr care nu are nicio legătură cu masa critică, grupusculele fiind de 200 sau 1.000 de persoane, în timp ce masa critică depășește cu mult 700.000 de inși.



(10 ianuarie 2025) 

Natura umană și revoluțiile

Natura umană are la bază chestii foarte bine definite precum:
- diversitatea,
- inegalitatea,
- credința,

- curățenia,

- proprietatea,
- dinamica,
- lăcomia,
- inteligența,
- prostia,
- lenea,
- creativitatea,
- poftele,
- arivismul,
- nemulțumirea,
- munca.
Din timp în timp au lc acumulări în toate aceste laturi încât oamenii consideră că s-a umplut paharul și modul în care este organizată societatea trebuie schimbat, astfel încât dacă inegalitățile au devenit atât de mari încât sunt insuportabile, curentul care se crează este dezvoltarea unei societăți viitoare în care oamenii să fie egali, ceea ce vine în contradicție cu structura umană, iar modul de organizare bazat pe egalitarism se va dovedi neviabil și va dispărea rapid, tot așa cum revoluția l-a instaurat. Când ideea de proprietată devine atât de dominatoare prin concentrare excesivă încât îl strivește pe om, acesta pornește o revoluție în așa fel încât proprietatea se dispersează în asemenea hal încât e a poporului, adică fiecare are câte o moleculă din ceva și în final nu are nimic. Revoluția care a adus proprietatea întregului popor se pierde în neantă și o nouă revoluție va reinstaura proprietatea privată, căci fiecare individ vrea să aibă ceva al lui, căci aceasta este natura umană. Se vântură acum tot felul de idei neo-marxiste, care au la bază exact o serie de elemente ale naturii umane, unde s-a sărit calul în democrație și vin idei care mai de care mai bizare legate de viitoarele schimbări, în care unii miliardari își investesc banii pentru a crea noi cereri sociale, iar revoluțiile portocalii, primăverile arabe și exporturile de revoluții violente, arate că indiferent de banii investiți eșecurile anunțate chiar s-au produs, căci oamenii se mulțumesc cu carențele lor și totul seamănă cu o coardă de violoncel ciupită, care vibrează doar o perioadă scurtă de timp apoi se așterne liniștea, oamenii pornind la drum pentru a căuta altceva care să le convină..

(11 decembrie 2023)