Tuesday, July 26, 2022

Emil SCARLAT, nume de referință în Cibernetica Economică românească

L-am cunoscut pe Emil SCARLAT în anul universitar 1968 - 1969 pe când eram student și locuiam la Căminul SAHIA cel de lângă Grădina Icoanei. Emil SCARLAT era studentul de nota 10 la examene, lucru pe care l-au remarcat colegii de cameră, toți fiind în fie în anul al IV-lea sau în anul al V-lea. l era student la Cibernetică, iar eu eram student la Mecanizare. 
Timpul a trecut și Emil SCARLAT a terminat facultatea de Cibernetică și ne-am revăzut pe poziția de colegi în catedra de Cibernetică Economică.
Dumnezeu a vrut ca să facem doctorat la același conducător, marele profesor Ludovic TOVISSI. Eu am terminat doctoratul în 1977 cu teza Modelul economico-matematic al secției industriale, iar Emil SCARLAT a terminat doctoratul în 1979 cu teza Utilizarea modelelor dinamice in conducerea sistemelor economice.
Emil SCARLAT a avut o colaborare deosebit de rodincă cu profesorul Ludovic TOVISSI, ceea ce s-a concretizat prin publicarea cărții Metode si modele ale analizei economice structurale, în anul 1979, la Editura Științifică și Enciclopedică din București, de 425 pagini.
Am urmărit activitatea publicistică a lui Emil SCARLAT și am remarcat profunzimea abordărilor sale, iar lucrările publicate ca singur autor sau în colaborare sunt mărturie a calităților remarcabile de cercetător ale lui Emil SCARLAT.
Vremurile în care noi am început activitatea didactică erau aspre, promovarea de la asistent universitar la lector universitar a fost anevoioasă, iar pentru a promova pe postul de conferențiar a trebuit să vină Revoluția din Decembrie 1989, pentru a deveni realitate. Emil SCARLAT a trecut prin toate trepte până la a a obține titlul de profesor universitar.
Monografiile Cibernetica sistemelor macroeconomice reale - 2005, Dinamica sistemelor - 1994, Agenți și modelarea bazată pe agenți în economie - 2005, Cibernetica economiilor monetare și deschise - 2005, Bazele ciberneticii economice 1997, Macroeconomie dinamică - 2001, Dinamica sistemelor  - 1994, reprezintă încununarea unei munci asidue de cercetare a lui Emil SCARLAT. 
El a elaborat numeroase lucrări de cibernetică economică în colaborare, din care enumer aici: Curs de cibernetică economică : cibernetica sistemelor microeconomice - 2000, Dinamica economică : vol. 1 : Dinamica sistemelor haotice - 2002, Bazele ciberneticii economice -2012, Curs de cibernetică economică : cibernetica sistemelor microeconomice - 2000, Curs de cibernetică economică : teoria generală a sistemelor cibernetico-economice : partea I - 1993, Sisteme cibernetice ale economiei de piață -1997, ceea ce arată deschiderea spre a aborda probleme foarte actuale ale ciberneticii economice.
Profesorul a coordonat elaborarea a numeroase teze de doctorat ale unor tineri foarte valoroși precum Nicolae, Anca-Iuliana, Neghină, Diana-Elena, Tatu, Vasile-Daniel, Lungu, Eliza-Olivia,  Bradea Ioana-Alexandra, dar și altor doctoranzi, azi specialiști importanți în cibernetica economică.
Am avut ocazia să scriu despre profesorul Emil SCARLAT un articol în 20 martie 2017, articol care se află la adresa  https://ionivan1947.blogspot.com/search?q=emil+scarlat
Profesorul Emil SCARLAT mi-a acordat un interviu în 12 decembrie 2020, interviu care se află la adresa:
https://ionivan1947.blogspot.com/2020/12/interviu-cu-profesorul-cibernetician.html
Azi când primeam telefoane de felicitare că împlinesc 75 de ani, vestea că profesorul Emil SCARLAT a plecat dintre noi m-a lovit ca un trăznet. Cibernetica economică românească este de azi cu mult mai săracă, iar eu m-am întristat că am pierdut un reper de profesionalism, seriozitate și profunzime în activitatea de cercetare științifică autentică.

(26 iulie 2022)





Cine erau turnătorii la securitate?

Ca să stabilim trăsăturile turnătorilor la securitate, nu trebuie să facem studii aprofundate, ci trebuie doar să ne aruncăm privirea în listele celor pe care justiția i-a declarat definitiv că au făcut poliție politică în timpul comunismului. 
În primul rând, turnătorii nu erau selectați, ci se ofereau să fie turnători pentru a obține avantaje.
În al doilea rând, viitorii turnători erau persoane mediocre, fricoase și lașe, fără caracter.
În al treilea rând, turnătorii doreau să suplinească lipsa de performanță prin ajutorul dat de securitate.
În al patrulea rând, turnătorii urmăreau avantaje la locul de muncă, neobținute prin mediocritate.
În al cincilea rând, turnătorii aveau darul voluntariatului în elaborarea delațiunilor.
În al șaselea rând, niciun turnător nu a avut niciodată o sclipire în plan profesional.
În al șaptelea rând, turnătorii aveau ținte precise, urmărind distrugerea adversarilor profesionali.
În al optulea rând, turnătorii își defineau strategii de evoluție individuală mai ales în plan material.
În al nouălea rând, turnătorii au generat un proces inflaționist, cu informații redundante, balast.
În al zecelea rând, mulți turnători erau atât de proști, încât nici securitatea nu avea ce face cu ei.
În al unsprezecelea rând, niciun turnător nu recunoaște cât de mult rău a făcut și se crede nevinovat.
Cei 25 Km de dosare ale securității nu s-au scris singure. Numai dacă luăm numele conspirative ale turnătorilor vedem ușurința cu care ei au acceptat acele nume PETROV, DANA, SANDA, MANOLE, DOBRESCU, CRISTIAN, PETRESCU, MARIA, ANTON, SASHA, TRAIAN, CAMIL, nu arată inteligență, perspicacitate și nici caracter, ci mai degrabă o cascadă de defecte, dintre care superficialitatea și arivismul sunt pe primul plan. Puneți în dreptul acestor nume conspirative adevăratele nume și veți vedea că este vorba numai de lichele ordinare, jalnice, fără onoare și lipsite de coloană vertebrală.


(26 iulie 2022) 

România educată sau ce?

Am și eu niște întrebări, așa pentru mine, că la 75 de ani ai mei, nu mai contează prea mult opinia mea, căci mulți vor crede că m-am ramolit, deși încă mai merg la sală, mai fac flotări și scriu programe în PYTHON, de oarece complexitate.
Întrebarea nr. 1: cine sunt cei care au conceput legile, cu nume și prenume, dar și cu CV și foaie matricolă. Eu nu accept să propună legi despre educație cei care nu au medii generale mai mari ca 9,00, căci mediocritatea nu începe de la media 6,00?
Întrebarea nr. 2: care au fost modelele de bază luate în considerare, căci modelul românesc, mioritic, este cel care ne-a dus în groapa în care învățământul se află la ora actuală? 
Întrebarea nr. 3: există o pagină unde să fie definit obiectivul urmărit de ansamblul legilor educației, în cel mult 20 de cuvinte cu un singur predicat?
Întrebarea nr. 4: există o altă pagină în care să fie definite principiile care stau la baza întregii reforme, astfel încât să se vadă că totul are la bază onoarea, exigența, transparența și intransigența celor care au lucrat la acele legi?
Întrebarea nr. 5: calitatea este elementul central al acestei reforme? calitatea elevilor? Calitatea profesoruilor? calitatea procesului?
Întrebarea nr. 6: care sunt costurile acestei reforme?
Întrebarea nr. 7: cât de profundă este reforma? 
Întrebarea nr. 8: care cineva curajul să rupă pisica în două, căci totul se rezumă la bani și la curaj?  
Întrebarea nr. 9: se gândește careva la învățământul pentru elev și nu pentru profesor?
Întrebarea nr. 10: cum pleacă urgent din învățământ cei dovediți că sunt mediocrii, corupți, neperformanți și care nu îndeplinesc criteriile valorice impuse?
Nu scriu aici nimic despre cine-mparte parte-și face, căci nu se justifică, din. moment ce noi nu am produs laureați de premii NOBEL, 100% din spațiul carpato-danubiano pontic. Ideile nefericite ale fabricilor de diplome, de închis ochii la corupția acordării diplomelor de PhD, ne urmăresc asemeni umbrelor lăsate de corpuri în razele soarelui implacabil și iremediabil.
Cum e cu mandatele nelimitate de rector, de decan, de șef de catedră?
Cum e cu cohorta de suplinitori?
Cum e cu salariile mizerabile din învățământ?
Cum e cu pilele și corupția din educație?



(26 iulie 2022)

Cei care nu m-au uitat

 

Colegi care nu m-au uitat azi 26 iulie 2022 când am împlinit

75 de ani






Sandu

 BALOG


Cătăkin

 HUIDUMAC


Dumitru

 MARIN


Croșan

ALBU


Anamaria

ALDEA


Anca

ANDREESCU


Cătălin 

BOJA


Răzvan

BOLOGA


Alexandru

BURTEA


Sergiu

CAPISIZU


Flori

CAPISIZU


Cristian 

CIUREA


Cornel

CRĂCIUN


Marian

CRISTESCU


Mihai

DESPA


Mihai

DOINEA


Octavian 

DOSPINESCU


Eugen 

DUMITRAȘCU


Bogdan

GHILIC


Claudiu 

HERȚELIU


Bogdan 

IANCU


Nicolae

ISTUDOR


Adela

LĂUDATU


Narcis 

LUCA


George 

MATEI


Romana

MĂCEȘANU


Odeta

MĂCEȘANU


Liviu

MIJACHE


Daniel

MILODIN


Marinela

MIRCEA


Dumitru

MIRON


Doina

MORARU


Mihaela 

MUNTEAN


Ilie 

NICULESCU


Gheorghe 

NOȘCA


Paul

POCATILU


Lorena

POCATILU


Marius 

POPA


Mihai

POPESCU


Dan

POPESCU


Ștefan

PREDA


Florentin 

ȘCHIOPU


Marian 

STOICA


Christina 

SUCIU


iuliana

TĂNĂSESCU


Mioara

TĂNĂSESCU


Cristian 

TOMA


Andrei 

TOMA


Cristian 

USCATU


Dragoș

VESPAN


Claudiu 

VINȚE



Le-am mulțumit din suflet pentru cuvintele frumoase pe care mi le-au adresat și le sunt recunoscător că și-au adus aminte de mine, chiar și după 10 ani de la pensionare.

(26 iulie 2022)

Mesajul Conducerii Academiei de Studii Economice

 La Mulți Ani!
Domnule Prof. Univ. Dr. Ion IVAN
Valoros membru al comunității noastre universitare, domnul prof. Univ. Dr. Ion IVAN, împlinește astăzi, 26 Iulie 2022, 75 de ani de viață, din care peste 50 de ani i-a dedicat Academiei de Studii Economice, remarcându-se atât în plan profesional și științific, cât și în cel relațional. Aniversăm astăzi un dascăl care
a avut o carieră profesională și științifică exemplară, care a fost și poate fi în continuare, un model pentru cei mai mulți dintre membrii comunității noastre academice. Sărbătoritul de astăzi a dus la un înalt nivel, calități personale cum ar fi: înaltul profesionalism, rigurozitatea, dedicarea, stăruința, exigența față de sine și față de toți ceilalți, preocuparea pentru excelență și stilul inconfundabil de a se manifesta.
 Născut la data de 26.07.1947 la Pitești, domnul Prof. Univ. Dr. Ion Ivan a urmat cu foarte bune rezultate profesionale cursurile liceului Alexandru Odobescu din aceeași localitate și a absolvit în anul 1970 cursurile universitare ale Academiei de Studii Economice, la Secția Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic, în cadrul Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, remarcându-se prin seriozitatea cu care a abordat toate disciplinele, rigoarea cu care a împletit studiul cu participarea la activitățile științifice studențești, dublate de dorința fermă de a urma cu succes cariera academică și științifică. Ca o recunoaștere a performanțelor sale profesionale, în anii IV și V de facultate, a obținut cea mai înaltă recunoaștere a performanțelor de student, „Bursa Republicană”, care se acorda unui singur student al facultății. După absolvirea facultății, Domnul Profesor Ion Ivan a obținut prin repartiție guvernamentală un post de asistent universitar la Catedra de Cibernetică Economică, post ocupat efectiv după parcurgerea unui stagiu în producție, de un an, la laboratoarele Centrului de Calcul al ASE, în calitate de analist. Competențele sale profesionale din acea perioadă s-au concentrat către arealuri tematice cum ar fi: Limbaje de asamblare, Programarea în Limbajul COBOL, Programarea în limbajul FORTRAN, Programe aplicative, Structuri de date, Managementul calității software, Programare în limbaje evaluate C/C++, Metode și tehnici de prelucrare a datelor statistice, Sisteme de calcul și de operare.
Încă din primii ani ai carierei sale universitare, au fost evidente preocupările de a transmite studenților și colaboratorilor cunoștințe avansate, ceea ce a făcut ca să nu fie doar un specialist al peisajului profesional definitoriu pentru domeniul generos al ciberneticii ci și un animator de colective, un om deschis către capitalul relațional, un precursor al mai multor arealuri tematice inedite, specifice unui domeniu având cea mai ridicată rată a schimbării. În perioada 1972-1978, Domnul Profesor Ion Ivan a urmat programul de doctorat în specializarea Cibernetică și statistică economică, finalizat cu susținerea în data de 3 februarie 1978 a tezei de doctorat intitulată „Modelul economic-matematic al secției întreprinderii industriale”, adăugând încă o bornă referențială la prodigioasa sa activitate științifică. Cariera științifică a domnie sale a fost una a premierelor, acest traseu inedit debutând cu calitatea de prim doctor în economie al Secției de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic și continuând cu numeroase alte astfel de reușite. Sărbătoritul a parcurs toate pragurile carierei universitare (de la asistent la profesor universitar), îndeplinind la superlativ cerințele existente. Toți cei care l-am cunoscut mai îndeaproape avem numeroase motive să opinăm că Domnul Profesor Ion Ivan a fost tot timpul un reper profesional, un universitar de înalt profesionalism, neînduplecat atunci când era vorba de calitatea educației, respectat de toți cei cu care a lucrat, foarte exigent în a-și selecta colaboratorii și a le transmite valori educaționale sustenabile, un om care a dovedit un deplin respect pentru principii și oamenii care le respectă.
Domnul Profesor a avut și o foarte bogată activitate de cercetare științifică, principalele fațete ale acesteia fiind următoarele: originalitatea și inovativitatea subiectelor abordate; calitățile de editor șef la revistele The Journal of Applied Quatitative Methods și Informatica Economică și de membru al comitetelor editoriale ale unor reviste precum Revista de Statistică, Revista Română de Automatică și Informatică, Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică; numeroase proiecte de cercetare obținute prin competiție națională și internațională; poziția de director al programului de masterat de Securitatea informației; 105 articole publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale; 40 de lucrări de specialitate (cărți, manuale universitare, monografii, etc.); peste 70 de studii publicate în volumele manifestărilor științifice naționale și internaționale. Trebuie menționată și expunerea internațională a domniei sale și preocuparea constantă pentru continua perfecționare profesională și științifică, dimensiune a profilului personal concretizată în urmarea unor stagii de specializare în țară și în străinătate. Se adaugă la această parte a profilului său științific, obținerea în anul 1994, a calității de conducător științific, la început în domeniul Cibernetică, statistică și informatică economică și, ulterior în domeniul Informatică economică, conducând către excelența științifică un număr select de doctoranzi, aleși cu mare exigență și îndrumați cu har și profesionalism. Domnul Profesor Ion Ivan a beneficiat de recunoașterea valorii contribuțiilor sale profesionale și științifice, cele mai reprezentative expresii ale acesteia fiind: Medalia CNCSIS pentru excelență în cercetarea științifică (2005); Premiul Academiei Române pentru cele două volume ale lucrării Structuri de date; Premiul „Tudor Tănăsescu” al Academiei române pentru anul 2015 pentru lucrarea Programarea aplicațiilor Android; Diploma și medalia de aur „Virgil Madgearu” acordată de Academia de Studii economice în anul 2017. În planul managementului universitar, Domnul Profesor a fost: șef al catedrei de Informatică economică (1999-2003), contribuind la creșterea nivelului de dotare a laboratoarelor catedrei, la derularea procesului de acreditare a specializării de informatică economică și la întărirea în continuare a legăturilor dintre catedrele de profil din țară prin participări la activități de coordonare a programelor de instruire și de actualizare a programelor analitice; director al Direcției de Informatizare din Ministerul Educației și Cercetării (2005-2006), având ca principală misiune managementul proiectului de informatizare a învățământului preuniversitar – SEI, destinat informatizării învățământului preuniversitar; membru al comisiilor de specialitate a organismelor din structura Ministerului Educației.
Toți cei care au avut privilegiul de a-i fi studenți sau colaboratori au avut foarte multe de învățat de la domnia sa, atât în plan profesional și științific, în cel al deontologiei universitare dar și al comportamentului în societate. Domnul Profesor univ. Dr. Ion Ivan și-a câștigat în decursul timpului respectul membrilor comunității noastre universitare, reprezentând un model de reușită atât în cariera profesională și științifică cât și în cel al promovării valorilor definitorii ale universității noastre, în plan național și internațional. La un astfel de moment aniversar, ne exprimăm întreaga noastră apreciere pentru un membru apreciat al comunității noastre academice, un exponent foarte valoros al școlii românești de informatică economică și îi urăm multă sănătate, noroc și bucurii împreună cu cei dragi!
Să vă dăruiască Bunul Dumnezeu sănătate, Domnule Profesor!
La Mulți Ani!
Rector,                                                                                           Președinte al Senatului,
Prof. Univ. Dr. Nicolae ISTUDOR                                               Prof. Univ. Dr. Dumitru MIRON



Textul se află la adresa:
https://senat.ase.ro/mesaj-de-ziua-domnului-profesor-ion-ivan/

Monday, July 25, 2022

Se întorc vremurile ceaușiste?

Eu am trăit anii în care era un frig pătrunzător până la oase în apartament și nici haina în plus nu mai avea niciun efect, chiar dacă Nicolae CEAUȘESCU însuși ne recomandase s-o punem la nevoie. Acum, după 33 de ani de când l-am împușcat pe ăl bătrân, staful Uniunii Europene ne îndeamnă să reducem cu 15% consumul de gaze și să acceptăm ca în casele noastre temperatura să fie redusă cu destul de multe grade, încât să simțim disconfortul.

Omenirea s-a îndreptat spre o direcție greșită, aceea a folosirii la nivel de dezmăț a hidrocarburilor, deși acestea sunt limitate ca volum, fără a pune în loc altceva. Acum, momentul adevărului generat de lipsa hidrocarburilor a venit, deși a fost vorba de o întrerupere a furnizării și nu a lichidării de stoc. Europa dă din colț în colț, căci ea a mimat trecerea la energia verde cu tot felul de paleative, fără să facă o abordare realistă, căci Europa nu este în stare să ia taurul de corne și merge doar cu jumătăți de măsură, căci votul din Parlamentul European este vot prin care se împacă și capra și varza, adică nu face nimic revoluționar.



(26 iulie 2022)

Hulita frunză a lui UDREA

Întotdeauna mi-au plăcut cârcotașii care stau pe margine și-și dau coate și critică, deși ei nu sunt în stare de nimic. Mi-a plăcut zicerea lui Nicu CEAUȘESCU:
- Voi nu sunteți nici măcar în. stare să zugrăviți ce a construit tata, cu atât mai puțin că realizați ceva nou de la temelie la acoperiș.
Îmi aduc aminte de nefericita de Elena UDREA care a plătit un purcoi de bani pentru a face acea frunză care să ne definească cumva în zona turistică și lumea să știe cine suntem și c e vrem. Dacă Elena UDREA a greșit cu ceva, a greșit că nu a avut criterii  de selecție pentru a se înconjura de oameni foarte bine pregătiți profesional și de caracter. Ea s-a înconjurat de lingăi, de mediocrii, de tâmpiți, de slugi, de incompetenți, de lacomi, pentru că i-a plăcut să fie admirată, lăudată, aprobată și servită. Dacă ea se înconjura de oameni speciali, de caracter, n-ar fi ajuns în situația de acum, căci nu ar fi încălcat legea.
Nu spun că logoul cu frunza este o capodoperă, nu am spus că textul cu Explore the Carpatian Garden este chintesența definirii noastre ca popor, dar în afară de critici și ironii nu-mi amintesc să fi întâlnit altceva la intelectualii fini, profunzi și exigenți.



Faptul că în orașul Bistrița există un centru de turism unde logo-ul Elenei UDREA este folosit, arată că încă nu s-a găsit altceva care să înlocuiască acea frunză considerată a fi prea scumpă, frunză despre care au curs râuri de cerneală. Din 2013 când a  fost oficializată frunza ca barand de turism pentru țara noastră, au trecut 9 ani. dacă erau unii deștepți, măreți, sublimi, adică geniali, ca să mă exprim mai pe șleau, ar fi îlocuit frunza lui Elena UDREA cu altceva, iar eu eram deja căzut în șpagat de fericire, extaz și admirație. Nu s-a întâmplat, ceea ce înseamnă că poporul este secătuit de genii, iar cârcotașii, nefiind geniali, au rămas la stadiul de a sta cu gurile strâmbe, sictiriți, neputincioși și fluierând a pagubă.


(25 iulie 2022)