Eu și recenziile

Mulți consideră că a face recenzii este degradant. Eu nu consider că a face recenzii este degradant. Pe vremea când eram asistent universitar, făceam recenzii la cărțile de informatică intrate în biblioteca ASE. mergeam la bibliotecă, mi se dădea cartea nou intrată în bibliotecă și aici vorbesc de cărți din literatura străină, care nu se împrumutau căci erau unicate. Eu aveam dreptul să țin cartea două săptămâni dar să vin cu o recenzie. pentru mine era ceva cu totul remarcabil să am o carte unicat, caldă, pentru că era apărută cel mult cu un an înainte de ao primi eu, deci era o carte foarte nouă. O citeam, uneori chiar o copiam la un Xerox fie din ASE, fie de la altă instituție unde aveam și eu intrare. Scriam recenzia și toată lumea era câștigată. 
Recenzia se publica în Buletinul de recenzii al ASE și stau mărturie cele ce se află la adresa http://www.ionivan.ro/REVISTE-IVAN/xx-sinteze-asr.htm
După 1989 am trecut la a scrie recenzii pentru cărți publicate la noi în țară, dar recenziile au fost destinate revistei Informatica Economică, pentru că o revistă de specialitate care se respectă trebuie să aibă și recenzii ale unor lucrări valoroase.

În opinia mea, a scrie o recenzie este un excelent exercițiu din mai multe puncte de vedere. Trebuie ca lucrarea recenzată să fie citită cu atenție, nu pe diagonală și ceea ce se scrie despre conținutul cărții trebuie să reflecte exact ceea ce se află în paginile cărții. Având în vedere că eu am făcut recenzii doar la lucrări care m-au interesat pe mine ca programator, am respectat până la cele mai mici detalii cerințele și am dat dovadă de maximă rigoare în a studia cartea și în a face recenzia, asupra unor lucruri complet înțelese.


(13 mai 2023)