Criteriul fălcuțelor ca fundament al bunăstării vecine cu nesimțirea

dacă urmărim cu atenție, pe parcursul a 5 ani, nu mai mult, vedem:

- în primul an un bărbat chipeș, bine proporționat, cu privire scrutătoare și inteligentă, palme muncite,

- în anul al II-lea vedem un bărbat împlinit, cu palme catifelate și privire iscoditoare,

- în anul al III-lea vedem același bărbat ceva mai rotofei, cu fălcuțe și privire atentă,

- în anul al IV-lea bărbatul ne apare gras, cu fălci proeminente, privire leneșă,

- în anul al V-lea bărbatul este de nerecunoscut, gras, privire pierdută, voce de om  adormit.

Toate acestea se întâmplă doar din faptul că omul:

- a intrat în politică,

- are puterea în pix,

- nu refuză chiolhanurile,

- se crede iubit, dar e folosit,

- pierde contactul cu realitatea.

Am avut surpriza săp văd tineri activiști sociali, foarte vocali, care din clipa în care au căpătat funcții bine remunerate, nu și-au mai gestionat bine nici cariera și nici viața personală, trăind dezordonat, fără măsură, ceea ce se reflectă în:

- creșterea masivă în greutate,

- lentoarea mișcărilor,

- schimbarea trăsăturilor feței,

- sedentarismul notoriu,

- automulțumirea accelerată,

- prăbușirea în sine.

Nu vreau să dau aici exemple, dar este suficient să luăm fotografiile unor tineri parlamentari fie locali și europeni din momentul în care erau activi și-și doreau acele funcții și, respectiv, la încheierea madatului și-i vom vedea altfele îmbrăcați, cu mânuțe fine, cu gușulițe proeminente, cu făclcuțele lăsate și cu ochiim înfundați în orbite, mișcorați de noile proporții ale feței îmbimate în grăsimuri.

(05 martie 2021)