Viața de club pentru orice capitală civilizată este ceea ce definește nivelul de civilizație. Multă lume nu vede cu ochi buni mersul în club și unii chiar sunt extrem de zgomotoși în a da calificative celor care merg în cluburi. În opinia mea, distracția în club reprezintă o formă de socializare de 1000 de ori mai sănătoasă decât statul cu ochii înrtr-un monitor, într-o tabletă sau să butonezi în neștire pe tastatura virtuală a unui telefon mobil. În club totul este latfel, pornid de la persoanele care intră acolo, până la muzică, personal și nu mai spun nimic despre prețuri care sunt extrem de piperate. Nimeni nu intră acolo cu forța, nimănui nu i se bagă mâna în buzunar pentru a cheltui cumpărând o băutură fină sau aniversându-se în compania unor prieteni.
La vârsta mea, toată lumea trebuie să-și imagineze că nu mai am ce căuta în cluburi. Deci despre Clubul Bamboo nu am cum să scriu ca și cum am fost acolo. Am auzit despre el. Mi-au vorbit niște tinerei și mi-au zis lucruri frumoase. Acolo lumea este destul de neomogenă, dar toți au un numitor comun: sunt veniți să se distreze și Clubul Bamboo le oferea aceast lucru din plin. Liviu Dragnea a vorbit de prevenție. Prevenție s-a făcut și cu păsuirea pentru autorizații până în iunie 2017. Lucrurile trebuie făcute altcumva. Nu se pune căruța înaintea boilor. Adică nu se iauu autorizațiile după 1000000 de ani de funcționare. Cine vrea să dezvolte o afacere trebuie să urmeze niște pași. Acești pași trebuie să existe explicați pe un site, foarte clari. Cine parcurge acei pași primește totul și trece la acțiune. Nu se derulează nicio afacere în niciun fel și cu atât mai puțin pe cont propriu. Nu credeam să aud și despre o asemenea gogomănie. Dar cum pe aici se întâmplă orice, nu mă mai miră nici așa ceva. Trebuie o cu totul altă abordare. Cei ce își desfășoară activitatea în condiții de risc trebuie să anunțe clienții. Așa cum pe clădirile cu risc seismic ridicat există bulina roșie, toate cluburile trebuie să fie ierarhizate pe niveluri de risc, iar cele fără autorizații să aparțină clasei maxime de risc. Nici nu mi-am închipuit că Clubul Bamboo nu are autorizații în raport cu renumele pe care îl are și cu exigențele financiare și de programe pe care le impunea.
La Clubul Bamboo s-a produs o mare nenorocire, din fericire fără victiime. Tineri plecați să se distreze erau să fie victime ale unui dezastru. Viața este foarte complicată, dar fiecare om când face ceva trebuie să-și asume, iar asumarea trebuie să fie în cunoștință de cauză. Așa cum pe unele etichete ale produselor sunt indicații exprese de utilizare, tot așa locurile unde se adună mai multe persoane trebuie să aibă astfel de informații și toți care apelează la un serviciu, să știe exact la ce riscuri se supun.
(22 ianuarie 2017)
No comments:
Post a Comment