Cercetarea științifică de demult

Cei care emit pretenția că de acum, se face cercetare științifică, mint, exagerează, dezinformează și sunt neinteligenți rău de tot. Cercetarea științifică s-a făcut dintotdeauna în Ro și Dimitrie CANTEMIR când a scris Descriptio Moldaviae s-a documentat, a făcut cercetare științifică, atât cât era posibil în acele vremuri. Și Nicolae BĂLCESCU atunci când a scris lucrarea Românii supt Mimai Voievod-Viteazul, de asemenea, s-a documentat și a făcut muncă de cercetare științifică. Și Alexandru ODOBESCU atunci când a scris monumentala lucrare Tezaurul de la Pietroasa, a făcut o documentare specială, cercetarea lui științifică fiind apreciată și în zilele noastre. Despre munca de cercetare în inginerie, în medicină, în istorie, în anatomia artistică sunt foarte multe rezultate, care arată că a existat continuitate în munca de cercetare științifică.

Cei din zilele noastre au posibilitatea să se considere cel mult continuatorii unei tradiții foarte bogate cu începuturi de acum câteva secole.

Voi da un exemplu cu câteva imagini legate de o manifestare științifică din 1981.

În acele vremuri a te documenta însemna să mergi la bibliotecile unde se găseau revistele adevărate ca valoare, la zi din străinătate, care nu se împrumutau și nici nu existau copiatoare ca acum. A face cercetare științifică însemna a parcurge un ciclu complet, căci cercetarea științifică se realiza pe bază de contract cu unități din producție, fabrici, uzine, combinate aflate pe platformele industriale. Echipele de cercetare includeau și specialiști din acele unități economice, iar ceea ce se prezenta în secțiunile unor conferințe științifice erau rezultate concrete ale muncii de cercetare. Acum lucrurile stau cu totul altfel.

Concluzie: manifestările științifice se realizau anual sau ori de câte ori apărea omagierea unui eveniment de natură istorică, pentru a fi găsit contextul obținerii resurselor necesare publicării programului sau a volumului cu lucrările și pentru a da un caracter festiv deschiderii lucrărilor.

(04 februarie 2021)

Hai să facem nimic!

Se organizează simpozioane cu oameni de afaceri. Oameni de afaceri însoțesc vârfuri ale puterii în vizite externe. Se dau tot felul de diplome de excelență oamenilor de afaceri, actorilor și savanților. Toate sunt copii palide ale unor evenimente de dincolo de ocean, evenimente care acolo au conotații clare ce ascund numere cu multe zerouri semnificative în zona profiturilor. Dacă s-ar face o analiză mai atentă, s-ar vedea că avioanele sunt pline nu de oameni de afaceri autentici, ci de lingări abonați la contracte cu statul, pentru că funcționează de minune transferul de notorietate de la omul politic spre ei cu reverberații în a primi contracte grase fără licitație. Mă cam îndoiesc eu că a analizat cineva eficiența economică a unui simpozion româno - nu mai știun cum, să se vadă câte contracte s-au semnat, ce a adus concret respectivul eveniment. Mă cam îndoiesc că tot felul de participări la târguri internaționale nu sunt altceva decât prilejuri excelente de a cheltui banul public pe lucruri necuantificabile nici ca valoare și nici ca eficiență. Îmi amintesc că în 1994 era la Paris o agenție ONT cu o vitrină având în ea o pânză decolorată, un afiș din acela cu călușari zburători și bineînțeles erau acolo și niște muște moarte uitate de vremuri. 

Q.E.D.

(11 februarie 2018)

Managementul unui simpozion științific

Un simpozion științific este un proiect important care se derulează pe o perioadă destul de mare, să zicem cam doi ani. Simpozioanele făcute pe intervale scurte au niște particularități care fac diferența în ceea ce privește ecoul generat.

Un simpozion presupune că organizatorul sau organizatorii au anvergura care să le permită:

• stabilirea titlului;
• alegerea comitetului științific;
• stabilirea comitetului de program;
• alegerea sponsorilor;
• invitarea personalităților;
• definirea factorului de respingere;
• elaborarea ghidului pentru lucrări;
• stabilirea termenelor;
• precizarea taxelor.

În primul rând trebuie achiziționat un domeniu și definirea conținutului digital după modele deja clasice. Orice element inovativ, provincial vine să complice foarte mult lucrurile.

În al doilea rând stabilirea tuturor exigențelor trebuie să aibă în spate elemente de ordin calitativ date prin personalitățile invitate și prin atractivitatea tematicii propuse.

În al treilea rând cei ce organizează un simpozion trebuie ei înșiși să fie un brand în sine.

În al patrulea rând toate condițiile și termenele trebuie să fie realiste, corelate cu forța de atracție estimată.

În al cincilea rând echipa care asigură derularea simpozionului trebuie să fie conștientă că de calitatea muncii ei depinde calitatea evenimentului științific.

În al șaselea rând chestiunea sponsorilor este esențială, aceștia fiind entități științifice dar și entități cu potențial financiar remarcabil.

Politicile abordate trebuie să fie astfel definite încât totul să ducă spre un proiect de succes prin implicarea tuturor elementelor de comunicare în rețeaua academică dar și în mass media.
Un eveniment științific trebuie să parcurgă etape specifice și de fiecare dată managementul nu trebuie să pună carul înaintea boilor, în condițiile în care toate detaliile sunt importante.
de-a lungul timpului am observat unele erori care au dus la:

• redefinirea termenelor din graficul de derulare;
• schimbarea topics-ului;
• modificarea taxei de participare;
• schimbarea celor ce vorbesc în sesiunile plenare;
• întârzâieri în comunicare;
• plasarea de informații incomplete așa cum este contul IBAN din care lipsește o cifră;
• existența de butoane neactive în site.

Managementul fără cusur presupune o gândire clară și realistă încă de la început și stabilirea de sarcini clare dar și distribuirea sarcinilor pe oameni cu responsabilizarea acestora.
Este necesar să se stabilească resursele privind:

• capacitatea de a avea sponsori adevărați;
• persoane care să aibă legături cu cei ce vor fi în comitet de program;
• legături stabile cu specialiști care vorbesc în sesiuni plenare;
• cadrul și nivelul de deschidere, știut fiind faptul că acolo există invitați speciali, pentru patronaj;
• echipele care pregătesc sălile pentru secțiuni;
• materialele necesare pentru nivel ridicat al logisticii;
• primirea, lecturarea și acceptarea/ r5espingerea lucrărilor conform graficului;
• definirea de criterii clare de respingere;
• tipărirea volumului la o anumită editură;
• alcătuirea mapei simpozionului;
• asigurarea de materiale promoționale;
• primirea asigurarea condițiilor pentru oaspeți legate de cazare;
• stabilirea conținutului pauzelor;
• definirea unui program social;
• modalități clare de plată a taxelor;
• asigurarea compatibilității cu marile evenimente științifice din alte universități ale lumii.

Numai cei care au fost angrenați în manifestări științifice într-o formă sau alta au capacitatea de a nu pierde din atenție detalii esențiale care se transformă în catastrofe pe durata derulării simpozionului.

(18 iunie 2016)