Comportament bolșevic

Circula legenda susținerii tezei de doctorat a Elenei CEAUȘESCU cu modificarea orei și a sălii în care se susținea teza, astfel încât teza s-a susținut fără ca persoanele curioase să fie prezente, eventual să mai pună și întrebări.
Zilele trecute, o avocată povestea cum o echipă de avocați așteptau într-o sală să se desfășoare un proces. Văzând că a trecut timpul, un nene a ieșit afară și a văzut pe ușă că era un bilet ce anunța că procesul va avea loc în altă sală. Când echipa de avocați a ajuns la sala respectivă, li s-a spus că procesul a avut loc.
De multe ori în aeroporturi se operează modificări ale porților de îmbarcare și a orelor de decolare, dar acolo există ecrane nenumărate și totul este transparent. 
În bolșevism, s-au exersat tot felul de tertipuri pentru a obține efectul scontat, dar altcineva să fie considerat vinovat și toată lumea să fie mulțumită.

(22 ianuarie 2025)

Avizierul facultății de pe vremea mea

Era un secretar de facultate care spunea că studentul care nu cunoaște ce se află la avizierul facultății nu merită să  fie student. Acum când există Internetul, avizierul facultății și-a pierdut foarte mult din importanță. Pe vremea studenției mele, la avizierul facultății găseam:

- orarul din semestrul curent,

- programarea examenelor când era sesiune,

- anunțuri importante ale conducerii facultății,

- liste cu studenții sancționați,

- liste cu bursierii,

- liste cu studenții care nu aveau toate actele la dosar,

- localizarea ghișeului de unde se ridică tichete de tren și cartele de masă,

- programarea unor ședințe importante cu studenții.

Avea dreptate respectivul secretar de facultate, pentru că unele dintre anunțuri erau cu termene fixe și dacă trecea termenul apăreau consecințe neplăcute. De regulă, responsabilii de serie și de grupe își făceau drum pe la secretariat și dacă era vreun anunț, ei aflau despre ce era vorba și ne spuneau și nouă. Unele aviziere nu se aflau în locuri luminate, ci pe holuri destul de întunecate sau nu erau în drumul meu și de aceea îmi era greu să respect zicerea acelui secretar de facultate. În cei cinci ani de studenție, numele meu a apărut la avizier doar pe listele studenților bursieri, liste foarte lungi și mă pierdeam în mulțime, dar nici nu mi-aș fi dorit să fie într-un alt context, căci ar fi fost asociat unui eveniment nu nefericit, ci nenorocit, adică exmatricularea.



(05 mai 2023)

S-a întrebat cineva de ce nu e folosit transportul in comun?

 Unii de miră că nu este folosit transportul public. Lumea evită sistemul public de transport că nu este predictibil, adică:
- autobuzele, troleibuzele și tramvaiele vin la întâmplare,
- există riscul de a nu te urca în mijlocul de transport din cauza aglomerației,
- condițiile de transport sunt mizerabile,
- costul de transport este ridicat,
- plata călătoriei se face într-un mod foarte complicat,
- traseele nu sunt corelate cu locurile de muncă.
Inconvenientele acestea fac să fie evitat transportul în comun. Dacă:
- în stații ar exista un orar al sosirii mijloacelor de transport,
- s-ar respecta cu strictețe acel orar de către șoferi,
- ar fi condiții civilizate de călătorie,
- durata călătoriei ar fi foarte scurtă,
- costul unei călătorii ar fi mai mic comparativ cu cel al folosirii autoturismului,
- ar exista suficiente mijloace de transport,
- momentele de începere a serviciului ar fi decalate corect,
- călătoriile ar fi plătite în moduri foarte simple,
ca în alte țări, cu siguranță oamenii ar prefera folosirea transportului public în detrimentul mijloacelor de transport personale. Până nu se vor realiza aceste transformări radicale, să nu ne gândim că oamenii vor lăsa autoturismul în garaj. Nimeni nu riscă să depindă de un autobuz sau un tramvai sau un troleibuz care vine aleator și care nici nu se știe dacă ajunge cu o aproximație grosieră la destinație. Omul își face calcule, își ia marja de siguranță și dacă folosește autoturismul propriu, va ajunge la momentul optim la destinație. Cu mijloacele de transport în comun asemenea calcule nu se fac și totul este la voia întâmplării în raport cu momentele impuse din programul fiecăruia dintre noi.


(15 octombrie 2022)

Sistemul educațional: calcule simple

Nu trebuie sa fie careva mare savant si mare analist sa vada ca ceca-ceva nu merge ca lumea in sistemul nostru educational. Lucrurile sunt foarte simple si se bazeaza pe:

• modul empiric de a trata lucrurile;
• neclaritatea abordarilor;
• lipsa unei viziuni cuprinzatoare;
• empirismul si heirupismul abordarilor;
• superficialitatea in zona financiara;
• subfinantare bazata pe noncalitate;
• orientarea spre business a resurselor;
• eliminarea evaluarilor cantitative;
• poluarea peste masura a domeniilor;
• translatarile amatoristice.

Un calcul simplu este acela legat de greutatea unui ghizdan pentru elevul de clasa a I-a, care depaseste 10kg, exact cat cantareste o gantera cu care un culturist lucreaza bine pentru a-si dezvolta bicepsul. O solutie decenta ar trebui sa porneasca de la faptul simplu si cotidian ca micutul trebuie sa mearga la scoala voios si plin de incredere, purtand in spate un ghiozdan care el singur cantareste sub un kg si cu carti si mancare nu depaseste 5kg.

Una alt calcul simplu vizeaza fondul de timp al copilului care nu este adult si niciodata nu trebuie tratat altfel decat este el, adica un copil de 7 ani. Acest copil trebuie vazut nu ca un robot, ci ca un copil care se joac[, un copil care invata, dar un copil care trebuie sa-si traiasca anisorii lui frumosi fara stres si fara a fi chinuit. Sistemul educational in care cartile contin o densitate de cunostinte ce depaseste orice limite, pornesc de la ideia ca n-ar exista televizor, n-ar exista tableta si n-ar exista telefon mobil inteligent.

Si la final, un calcul teribil si terifiant arata ca invatamantul nu este facut nici pentru elev si nici pentru societate, ci pentru a conserva privilegii si pentru a ramane impietrit intr-un trecut sinistru, fara vlaga si mai ales fara eficienta. Acum, prin scaderea numarului de elevi, nu se gasesc solutii de a ajusta structura si resursele din sistem, drept care se gasesc tot felul de subterfugii, mergandu-se pana la a impune chestiuni care nu au nicio legatura cu viata, cu practica si cu educatia. Scoaterea fizicii de colo si de colo nu are nicio legatura cu scaderea importantei domeniului, ci cu presiunile exercitate de cei care considera ca fizica este o materie dificila si pentru concursuri ridica probleme. Chiar scoaterea facultatii in afara orasului a fost parte dintr-o strategie subtila de schimba calitatea inputurilor, caci a face naveta nu era lucrul cel mai bun pentru cei invatati cu asfaltul orasului.

Calculele presupun cifre ce alcatuiesc numere care permit obtinerea de indicatori ce reflecta o realitate. Bugetul de timp al elevului, gradul de ocupare, numarut total de ore la clasa, numarul mediu de probleme de rezolvat, numarul paginilor de citit, cantitatea de informatie de retinut, sunt numai cateva numere care privite cu atentie si corelate intre ele dar si cu varsta elevilor dau fiori celor simtiti, educati si cu frica lui Dumnezeu. Ceilalti, merg asa cum bate vantul in durerea lor, fara sa le pese ca pustimea ii judeca si ii uraste din tot sufletul si asteapta momentul razbunarii.

(07 octombrie 2017)