Dacă înainte se lucra cu eșantioane pentru că era imposibil să ai informații despre toți membrii colectivității, acum bazele de date au eliminat această barieră și a lucra cu informațiile întregii colectivități nu mai este o problemă.
Utilizarea datelor despre întreaga colectivitate sunt utile doar în anumite situații. Cei ce fac analize, prognoze sau iau decizii folosind abuziv indicatorii agregați din bazele de date, vor trage concluzii absolut eronate, căci teoria probabilităților e una, analiza statistică e alta și fundamentarea deciziilor este altă mâncare de pește.
Să zicem că vrem să majorăm pensiile. Avem baza de date a pensionarilor. Definim regula de majorare și folosind baza de date vedem exact care este efortul bugetar al acelei reguli de majorare definite.
Să zicem că avem un depozit din care aprovizionăm magazinul. Acolo trebuie să avem stocuri pentru a completa marfa la raft. Dispunem de baza de date a vânzărilor și calculăm un nivel mediu al vânzărilor pentru fiecare produs, calculăm un nivel minim și un nivel maxim. Folosind statistica matematică stabilim și intervale, după care decidem nivelurile de stocuri și ne asumăm riscul de a avea sau nu rupturi de stoc, funcție de ce bani avem, de dimensiunea depozitului, de durata de reaprovizionare și de perisabilitatea produselor.
Este indecent să se facă statistici pe colectivități în mod mecanic și mai ales să se tragă concluzii legate de riscuri, căci extrapolările de metode, de indicatori nu are nicio relevanță, dacă sunt făcute fără cap.
Când avem un zar cu 6 fețe, probabilitatea să apară 6 la o aruncare a zarului este p=1/6. Mie nu-mi spune nimic, din moment ce dacă arunc zarul de 100 de ori, fața cu 6 apare de 10 ori. Nici nu trebuie să trag concluzia că în situația mea p=1/10. Cei ce sunt interesați de eficacitatea vaccinurilor legate de COVID 19 ar trebui să studieze mai mult statistica pe colectivități și să vadă că o analiză a eficacității acelor vaccinuri nu se face de pe o zi pe alta, ci pentru a obține rezultate stabile sunt necesari cel puțin 50 de ani, dacă ne referim la varietatea populațiilor, la diversitatea condițiilor și mai ales la unicitatea indivizilor. Faptul că după ce s-au efectuat 3 milioane de vaccinuri s-au înregistrat 100 de cazuri de nu știu ce reacții adverse, din punct de vedere emoțional înseamnă foarte, foarte mult, dar din punct de vedere statistic nu înseamnă în niciun caz fundamentul unei concluzii, căci nu este îndeplinită nicio cerință specifică începerii și derulării unei cercetări statistice serioase și cu atât mai puțin să se tragă concluzii.
Aceste lucruri trebuiau explicate demult ca lumea să înțeleagă limitele cercetării statistice pe colectivități ca să nu se ceară acesteia ce nu este în stare să ofere. Modul bizar și amatorismul în abordarea statisticii pe colectivități a generat numai și numai abordări aberante care nu au dus la nimic bun.
Utilizarea datelor despre întreaga colectivitate sunt utile doar în anumite situații. Cei ce fac analize, prognoze sau iau decizii folosind abuziv indicatorii agregați din bazele de date, vor trage concluzii absolut eronate, căci teoria probabilităților e una, analiza statistică e alta și fundamentarea deciziilor este altă mâncare de pește.
Să zicem că vrem să majorăm pensiile. Avem baza de date a pensionarilor. Definim regula de majorare și folosind baza de date vedem exact care este efortul bugetar al acelei reguli de majorare definite.
Să zicem că avem un depozit din care aprovizionăm magazinul. Acolo trebuie să avem stocuri pentru a completa marfa la raft. Dispunem de baza de date a vânzărilor și calculăm un nivel mediu al vânzărilor pentru fiecare produs, calculăm un nivel minim și un nivel maxim. Folosind statistica matematică stabilim și intervale, după care decidem nivelurile de stocuri și ne asumăm riscul de a avea sau nu rupturi de stoc, funcție de ce bani avem, de dimensiunea depozitului, de durata de reaprovizionare și de perisabilitatea produselor.
Este indecent să se facă statistici pe colectivități în mod mecanic și mai ales să se tragă concluzii legate de riscuri, căci extrapolările de metode, de indicatori nu are nicio relevanță, dacă sunt făcute fără cap.
Când avem un zar cu 6 fețe, probabilitatea să apară 6 la o aruncare a zarului este p=1/6. Mie nu-mi spune nimic, din moment ce dacă arunc zarul de 100 de ori, fața cu 6 apare de 10 ori. Nici nu trebuie să trag concluzia că în situația mea p=1/10. Cei ce sunt interesați de eficacitatea vaccinurilor legate de COVID 19 ar trebui să studieze mai mult statistica pe colectivități și să vadă că o analiză a eficacității acelor vaccinuri nu se face de pe o zi pe alta, ci pentru a obține rezultate stabile sunt necesari cel puțin 50 de ani, dacă ne referim la varietatea populațiilor, la diversitatea condițiilor și mai ales la unicitatea indivizilor. Faptul că după ce s-au efectuat 3 milioane de vaccinuri s-au înregistrat 100 de cazuri de nu știu ce reacții adverse, din punct de vedere emoțional înseamnă foarte, foarte mult, dar din punct de vedere statistic nu înseamnă în niciun caz fundamentul unei concluzii, căci nu este îndeplinită nicio cerință specifică începerii și derulării unei cercetări statistice serioase și cu atât mai puțin să se tragă concluzii.
Aceste lucruri trebuiau explicate demult ca lumea să înțeleagă limitele cercetării statistice pe colectivități ca să nu se ceară acesteia ce nu este în stare să ofere. Modul bizar și amatorismul în abordarea statisticii pe colectivități a generat numai și numai abordări aberante care nu au dus la nimic bun.
(05 mai 2022)
No comments:
Post a Comment