Era de așteptat

Trebuie să se știe că cea mai proastă impresie o lasă peste tot în lume conaționalii noștri care-și vorbesc de rău țara, conducătorii și pe cei mai buni prieteni ai lor, dar și pe cei mai aprigi dușmani.

Ni s-a spus de la obraz să nu mai exportăm problemele noastre și să ne prezentăm ca o națiune, ca o echipă și nu ca o gloată de indivizi care vor să iasă în evidență bârfindu-și pe cei de acasă și aruncând cu noroi în românii lor, fie că sunt plecați, fie că sunt rămași pe glia străbună.

Nici atitudinea de slugă nu este apreciată de străini. Orice om demn, cu o mândrie a lui este de o mie de ori mai apreciat decât unul care pleacă privirea și spune despre ai lui lucruri dintre cele mai urâte.

Spectacolul disgrațios la votului împotriva propriei țări a fost reținut și taxat de străini ca atare. Nu mai miră pe nimeni când vede pe femeia cu buletinul de vot la țâțe sau pe tipul care se plimbă izolat și nebăgat în seamă de nimeni, nu prentru că n-ar fi important, ci doar pentru faptul că prin ceea ce a făcut a arătat că trebuie ignorat pur și simplu.

Era de așteptat ca acceptând eticheta de țara cea mai coruptă din Europa să nu primim de la masa bogaților nimic, nici măcar un oscior de ros, nu mai zic ceva carne macră.

Este o lecție, dar sunt sigur că nu vom învăța prea multe, căci pâra este sport național, iar trădarea este o componentă a matricei noastre intime. Istoria are nenumărate exemple, căci la Înalta Poartă nu se mergea de dragul unui sejur pe Bosfor sau din turism electoral, ci se mergea cu pâra. Nici la Moscova nu se mergea de dragul de a vedea turnul Spaski, ci se mergea cu pâra.

 Acum la Brussels, sub ochii noștri s-a mers cu pâra și cu aruncatul cu lături în ceea ce se întâmpla la București. În loc să vorbim străinilor despre calitățile noastre, vorbim despre ceea ce este mai rău la noi și în noi. Când i-am dus unui rector de la o universitate din Vest albumul Eterna și fascinanta Românie, l-a răsfoit și a rămas profund impresionat, căci el știa doar despre orfelinatele groazei și despre Dracula. De foarte multe ori mi-am porcăit niște conaționali care-și vorbeau de rău țara și pe cei ce trăiesc și muncesc aici, căci ei credeau că sunt interesanți, frumoți și mai ales, apreciați de străini. Străinii nu dau doi bani pe astfel de inși și cel mult îi folosesc pe rol de otrepe.

Aș fi fost fericit ca prezidentul nostru să devină președintele Consiliului Europei, iar KOVESI să devină procuror european. Așa ceva nu este posibil, căci nimeni nu apreciază pe cel ce vine dintr-o țară atât de coruptă cum s-a creat de unii și de alții imaginea țării noastre și mai mult, unii s-au lăudat cât de mult se luptă ei cu corupția pe Dâmbovița.

Așa ceva scriam eu pe 16 iunie când se zvonea că prezidentul va ocupa o înaltă funcție la Brussels. Imaginea construită de unii la care alții au pus umărul pentru a se detașa ei ca mariisalvatori ai nației, a generat efectul invers, căci nimeni din cea mai coruptă țară nu are cum să se așeze la masă cu imaculații, deși amenzile de un miliard de lei nu sunt premii de excelență, iar mânăriile de sute de milioane de euro nu sunt gesturi de mentaliști, căci toate poartă tot numele de corupție silențioasă, însă și care nu este de export.
este un gust amar, pentru că șiu că suntem buni, avem educație, avem performanță, avem tot ce trebuie să merităm un loc bun. Dar trebuie să muncim să fim o echipă, o voce, un destin.

(03 iulie 2019)