Intrarea în partid

Intrarea în p,
artid ar trebui să fie un act de maturitate, de dăruire și mai ales de înțelegere a diferențelor dintre doctrine. În realitate nu este așa. Oamenii intră în partide doar de a-și rezolva probleme care nu se rezolvă altfel decât prin decizii politice. Decizia politică înseamnă:
- poziție în partid,
- forța în partid,
- telefonul dat,
- influență,
- subiectivism,
- neperformanță,
- abuz,
- ton ridicat,
- slugărnicie,
- lingușeală,
- avantaje.
Pe vremea comuniștilor intrarea în partid însemna selecție acerbă și mai ales muncă și mai puțin avantaje. Acum partidul înseamnă:
- funcții,
- bani,
- vizibilitate,
- putere,
- funcții.
Cine nu are o meserie pe care să se bizuie găsește în a intra în partid singura modalitate de a-și asigura un serviciu, un salariu și mai ales de a promova atât timp cât cei care sunt la putere fac parte din partidul respectivului. Apoi, dacă respectivul partid intră în opoziție și protejatul întrî într-un con de umbră. Nu pleacă pentru că rotirea cadrelor nu este radicală dinteama că la următoarele alegeri roata se întoarce. Eu i-am sfătuit pe tinerii informaticieni cu care am mai discutat una-alta, să nu intre în partide decât după 40 45 de ani și numai după ce au o situație bine stabilită pentru a nu deveni anexele unor nefericiți sau slugi la alții și mai nefericiți ca să nu spun nepregătiți.

(28 martie 2018)