Demonstrația de ieri din Capitală

Ieri în Capitală, a avut loc o demonstrație de mare amploare în Capitală. Consider că aceasta a avut două componente:

- componenta pașinic, a oamenilor care ies în stradă pentru a protesta împotriva stagnării, lipsei de progres a acestei țări, toate neajunsurile fiind create de o vină generală, care cred că are corespondent în proverbul dă, Doamne, românului mintea cea de pe urmă; mă refer la faptul că românii aveau USR ca stindard de reformare și dacă mergeau la vot și-l propulasau pe acesta ca majoritar, cu siguranță multe s-ar fi rezolvat; aici mai este și ceva la USR că unii au avut grijă să-l catalogheze ca soroșist, dar nici ei nu au avut puterea să facă delimitările necesare și precise; dacă dreapta avea 70% în parlament, lucrurile altfel ar fi stat, dar nu sunt sigur că stagnarea n-ar fi continuat, căci neimplicarea, încetineala, bătututl apei în piuă sunt caracteristici ale noastre, ale tuturor; să nu uităm că mulți dintre noi spun ce nu este bine cum se face, dar și mai puțini vin cu alte soluții, iar cei ce se implică sunt de-a dreptul insignifianți ca pondere;

- componenta violentă, a unor tineri vânjoși, asociați galeriilor de fotbal, destul de compacți, un fel de mineri care vin exact la momentul potrivit, se manifestă, lasă obolul de sacrificați pe mâna poliției, dar își ating scopul, exact așa cum au făcut și în 2012; aceștia trebuie observați și analizați cu mare atenție pentru că ei sunt cheia transformărilor la nivel structural în sistemul social; istoria arată că cei ce sunt numiți acum ultrași au un anumit obiectiv și nu trebuie căutate nici cauze și nici efecte, ci trebuie căutat ceea ce lipsește, ceea ce trebuie modificat, iar prezența lor printre demonstranți are rolul de a evidenția minusuri, de a evidenția o lipsă a ceva; cine vrea să vadă funcționalități, să evidențieze fie ce funcționalitate a lipsit, adică ce disfuncționalități sunt în societate; rolul lor este să evidențieze disfuncționalități și pe principiul funcția crează organul, să impună efectuarea de corecții.

Toată lumea s-a întrebat unde este Liviu DRAGNEA, căci ieri nu a fost prezent. Dacă aceiași consilieri de campanie electorală care l-au dus atât de sus la nivelul votului continuă să-l sfătuiască, deja trebuie să ne imaginăm o tablă de șah, cu piese și cu mutări, făcute de cineva, adică de doi jucători. Mă întreb dacă alfabetul se parcurge și invers, adică Y, M și B, acestea fiind numele unor localități cu rezonanță istorică, prima fiind nefastă pentru noi: Yalta.
Mă bucur că sunt în Capitală și în țară oameni care nu mai suportă hoția, minciuna, stagnarea, inactivitatea, neimplicarea, suficiența, arivismul și lipsa de viziune. Mă bucur că civismul este acum la mare preț. Am îndoieli privind tentativele de confiscare a acestor mișcări de partide care sunt formate și  din ceva oameni mincinoși, hoți, corupți, ariviști, neimplicați, fără cariere, partide care n-au reușit să se reformeze, tocmai din cauza cașcavalului care este prea gustor când au ajuns destul de sus,  la frâiele puterii. Acolo este și butoiul cu miere, unde au căzut destul de mulți prea-lacomi, căci 30.000 de ha de pădure nu sunt o mică parcelă la margine de sat.

Este necesar să se separe exact lucrurile, așa fel încât ceva curat, sincer, izvorât din conștiință de înalt nivel să nu fie nici transformat și nici acaparat exat de cei care-și doresc perpetuarea unui sistem cibernetic în care funcția de reglare a murit.

(02 februarie 2017)