Cel mai afectat de inteligența artificială este profesorul.
În primul rând, profesorul pierde puterea pe care i-o dă catalogul. Din momentul în care s-a introdus la clasă testul grilă cu o singură variantă corectă din 5 variante de răspuns, profesorul a trecut pe planul al II-lea căci grila are și răspunsurile obligatoriu date, deci elevul se autoevaluează, adică își dă nota și nota se trece în catalog.
În al doilea rând, apariția elementelor de e-Learning inteligent permite elevului să creeze conținut digital cu posibilitatea de evaluare și de transformare a punctajelor în notă, deci profesorul mai pierde o păticică din putere, iar zicerea că 8 este al elevului, 9 este al profesorului și 10 este al lui Dumnezeu, nu se mai aplică, pur și simplu, căci elevul nu-l mai vede pe profesor la mijloc, în raport cu divinitatea.
În al treilea rând, existența pe internet a diferitelor lecții predate sau realizate de către mai mulți profesori și posibilitatea elevilor de a opta pentru care dintre ele se îndreaptă, definește elementul concurențial din breasla profesorilor, iar ierarhizarea după preferințe, deja schimbă multe în raporturile de putere elev - profesor.
În al patrulea rând, inteligența artificială, are pentru fiecare elev un profil și crează pentru fiecare profil conținut digital aferent lecției, ceea ce profesorul nu este în stare să facă, adică să predea la o clasă cu 30 de elevi, în același timp 30 de variante diferite ale aceleiași lecții, pentru a se mula pe fiecare profil de elev în parte. Inteligența artificială face acest lucru. La o clasă cu 30 de elevi există 30 de computere, 30 de perechi de căști și fiecare elev urmărește ceea ce este adaptat profilului său.
În al cincilea rând, inteligența artificială îl obligă pe profesor să muncească mult mai mult, căci a pregăti o lecție cu acre să vină în fața clasei în noul context, nu se va mai rezuma la a citi din manual și eventual din vreo carte de la facultate, ci o actualizare mult mai profundă a conținutului, pentru a face față demonstrațiilor multimedia pe care le va prezenta elevilor, căci el trebuie să lucreze fără greșeală și toată lumea știe care sunt riscurile când vrei să faci o prezentare cu calculatorul, tocmai atunci apare un ghinion.
În al șaselea rând, în contextul existenței inteligenței artificiale, profesorul trebuie să fie undeva la vârf, iar ideea de profesor care vine la clasă și el a luat la examenul de titularizare 3(trei), rămânând tot suplinitor, devine din ce în ce mai pregnant imposibil de menținut și de acceptat.
Chiar persoana care în timpul studenției are profilul construit de un software cu inteligență artificială, numai dacă acel profil corespunde cerințelor este orientat spre poziția de profesor, deci selecția devine deosebit de riguroasă, căci inteligența artificială aduce mutații profunde în sistemul de salarizare al profesorilor și în niciun caz nu mai este penuria de acum când salariile sunt mizerabile în sistemul educațional. Când acolo se va vorbi de salarii de trei ori mai mari ca în industrie sau în marile corporații sau în bănci și concurența va fi alta pentru a deveni profesor, iar calitatea actului de instruire de la clasă cu siguranță va arăta altfel, spre beneficiul elevilor.
(01 februarie 2025)
No comments:
Post a Comment