Istoria informaticii românești sau Istoria informaticii din România

Am fost invitat pe la începutul anului 2000 să particip în cadrul unui colectiv lărgit de autori de cărți de informatică la redactarea unei cărți care se dorea reper pentru toți cei care lucrează în domeniul informaticii.

Scopul era nobil, inițiativa era extrem de ofertantă. Cel care a luat primul cuvântul era un distins profesor din ASE, recunoscut pentru contribuțiile sale la analiza, proiectarea, realizarea, implementarea, testarea și utilizarea sistemelor informatice în economie.

S-a trecut la lucruri mai concrete, dar unui alt distins profesor din Politehnică i-a venit nefericita idee de a veni cu un titlu pentru lucrare, fără să se fi epuizat discuțiile lămuritoare, care ar fi dat substanță altor abordări ceva mai profunde. Domnul profesor a propus ca titlu Istoria informaticii românești. Au apărut discuții de nuanță. Ar fi bine să i se spună Istoria informaticii române, așa cum se zice Istoria literaturii române. Altcineva a propus ca titlu Istoria informaticii din România și a venit cu argumente interesante, chiar convingătoare. Au vorbit mulți dintre cei aflați în sală. După vreo cinci ore de dezbateri s-a convenit să ne revedem peste o săptămână în aceeași sală, la aceeași oră și să continuăm discuțiile.

Așa s-au și petrecut lucrurile în săptămâna următoare. Am sesizat că se bate pasul pe loc și tot despre titlul lucrării s-a discutat. M-am scuzat și am plecat. Nu am mai participat. Au trecut anii, dar cartea de istorie despre informatică nu a apărut în acea formulă de colaborare.

Atunci am hotărât ca pe măsură ce citesc cărți de informatică, la mine pe domeniul ionivan.ro să stochez tot felul de însemnări și fotografii care în viitor ar fi folositoare, dacă sunt sistematizate, în elaborarea unei sinteze despre cum au stat lucrurile pe meleagurile noastre cele mioritice. 

Deci, ca o concluzie, o Istorie a literaturii române de informatică nu pleacă de la zero acum în anul 2026. Ea își are originile cu mult înainte de 12 octombrie 2012, unde eu am pus  un link  numit Istoria informaticii românești, unde am dezvoltat niște subiecte care să acopere cam tot ceea ce era interesant atunci pe această temă: cărți, centre de calcul, licee, informatica în universități, manifestări științifice, cercetarea științifică, producția de calculatoare, sisteme informatice. Dacă aș face același lucru, l-aș restructura, căci a nu discuta despre inteligența artificială ar fi o eroare impardonabilă. 

Nu mi-am imaginat că voi avea atât de mult timp liber după pensionare, timp liber pe care trebuie să-l umplu cumva. Ideea salvatoare de a scrie o istorie a literaturii române de informatică mi-a venit când regretatul profesor Marin VLADA m-a invitat să particip la proiectul său cu finalizare realizarea de volume dedicate Istoriei informaticii românești: apariție, dezvoltare și impact, la care să participe foarte mulți dintre cei care au contribuit la dezvoltarea efectivă a informaticii din țara noastră.

Abia în anul 2026 am considerat că sunt pregătit să scriu pagini din Istoria literaturii române de informatică, pentru că am stabilit o schemă de lucru și mi-am definit șabloanele după care să lucrez. În plus, progresele din dezvoltarea de instrumente software îmi permit să accelerez realizarea de texte care să nu fie afectate de erori grave de redactare sau de conținut. Subiectivismul nu are cum să fie influențat.

(01 octombrie 2026)

Nicușor DAN și umilirea partidelor

Imediat după căderea guvernului Ilie BOLOJAN în 5 mai 2026, liderii politici, deștepți cum se și consideră, au luat decizii radicale cu unanimități delirante, trasând așa-zisele linii roșii. Acum Nicușor DAN le arată la toți cât de imaturi sunt și că la un moment dat când picajul în sondaje va fi alarmant, își vor recunoaște imaturitatea și tot cu unanimități așa cum le stă bine maselor de manevră, vor adopta în forme în care să nu se facă de c-c-t că liniile roșii nici n-au existat, ci doar a fost o gândire de moment, o rătăcire aiuritoare.
Îmi place că Nicușor DAN are coonsilieri buni care au intuit comportamentul bizar și ineficient al lui Ilie BOLOJAN și Dominic FRITZ, dar și jocul incert al lui Kelemen HUNOR, i-a prins în jocul său și acum aceștia vor face exact ceea ce vrea el, adică vor forma o majoritate pe care el o vrea și vor juca exact cum le cântă. Obrăzniciei manifestate față de un olimpic internațional la matematică li s-a răspuns cu un enunț care este a patra problemă imposibil de rezolvat cu rigla și compasul de cătrte cei trei șefi de partide, adică realizarea unei majorități așa cum trebuie.
Nicușor DAN știe că atunci când partidele vor pica în sondaje, spiritul de conservare va genera soluția.

(30 septembrie 2026)

A căzut și guvernul Siegfried Vasile MUREȘAN...

După ce l-am văzut pe copilul năzdrăvan MIRUȚĂ mirosind menta, am văzut votul și l-am văzut pe nefericitul Siegfried Vasile MUREȘAN. defilând ca o stafie pe holurile parlamentului, învins chiar de cei de la care aștepta voturi, după ce i-a plesnit rând pe rând, ori de câte ori i s-a ivit ocazia.
Siegfried Vasile MUREȘAN. este un bărbat tânăr și are tot viitorul în față, mai ales că are simțul orientării, iar cel ce se orientează să fie alături de cei mai puernici oameni ai timpului, nu are cum să piardă nimic, niciodată.Lista guvernului nenăscut a fost, este și va fi:

Mircea ABRUDEAN    

Radu MIRUȚĂ    

Tanczos BARNA  

Andrea CHIȘ    

Alexandru NAZARE   

Oana ȚOIU    

Oana GHEORGHIU    

Cătălin DRULĂ   

Cseke ATTILA    

Raluca TURCAN    

Dragoș PÎSLARU    

Irineu DARĂU    

Diana BUZOIANU    

Sebastian BURDUJA   

Bulcsu KOPPANY OTVOS   

Mihai DIMIAN

Siegfried Vasile MUREȘAN este un bărbat tânăr și nu cunoaște management politic. Primele lecții de management politic zic multe despre faptul că un politician trebuie să vadă cu cel puțin 6 luni înainte ce are de făcut și să se poziționeze fără să cvalce în străchini, dacă vrea să aibă reușite în acțiunile pe care le va întreprinde în acele șase luni. Dacă ne uităm, lui Siegfried Vasile MUREȘAN i s-au adus reproșuri despre chestiile cu PNRR, care nu erau deloc vechi, deci nu știa management politic.

Nici Ilie BOLOJAN nu știe management politic, din moment ce el nu și-a notat în agendă propunerea făcut președintelui în legătură cu nominalizarea lui Siegfried Vasile MUREȘAN, pentru a o urmări. S-a trezit cu nominalizarea și neștiind management politic, s-a mirat, a fost surprins, zicând că nu a fost consultat. Managementul politic zice că sunt situații în care nu trtebuie să te miri. Când ți se dă ceea ce ai cerut, mulțumești, nu te miri.

(30 septembrie 2026)

ANDE are toate carențele din lume

ANDE este concurenta din show-ul MIREASA, sezonul 14 de pe Antena 1, care mi-a lăsat cea mai proastă impresie. Cartea ei de vizită arată că la cei 31 de ani ai săi este nemăritată. Explicația este simplă. Niciun bărbat nu are cum să stea lângă o femeie cu un caracter așa deinfect cum este caracterul lui ANDE.

ANDE nu respectă persoanele în vârstă.

ANDE are spirit de mahalagioaică.

ANDE crede că ceea ce aude și cum interpretează ea este adevărul absolut.

ANDE este mincinoasă. Nu a venit pentru BELEUȚ, ci a venit pentru emisiune.

ANDE se poartă ca o femeie needucată.

ANDE nu are ce căuta în emisiune, căci nu este venită să atingă scopul pentru care este construit show-ul:

ANDE, afară din show!

ANDE, lasă locul altei concurente care vrea să se mărite, nu să arate răul din ea, așa cum faci tu!

(30 septembrie 2026)

Cartaterul oribil al doamnei FLORI de la MIREASA, sezonul 14

Eu nici nu știu ce caută această  formă de viață numită FLORI, căci ea nu are băiat născut și crescut de ea, în competiție, ci figurează ca mamă adoptivă.

Mamiferul biped FLORI se dă astroloagă, dar nu ne spune ce studii cu diplomă are.

Mamiferul biped FLORI  vorbește mult și prost, fără argumente, fără substanță.

Mamiferul biped FLORI își dă cu părerea despre orce ca la mahalaua unui orășel de provincie.

Mamiferul biped FLORI  nu-și asumă nimic, dar bagă intrigi.

Este adevărat că FLORI ocupă spații largi din emisiune și probabil face și rating, numai că producătorii ar trebui să se uite și cum stau cu cuplurile și cu cunoașterile și ar trebui să constate că mulți ard gazul degeaba acolo.

Prin plecare lui FLORI pe ușa din dos, în ziua în care se va produce acest eveniment, showul va crește mult calitativ.

(30 septembrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - noul val

Eu m-am pensionat în anul 2012 și mai știu câte ceva despre ceea ce se întâmplă în zona informaticii economice prin discuțiile cu foști doctoranzi care sunt profesori în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.

Noul val al informaticii economice este reprezentat de tinerii care:

- au intrat în adolescență cu telefonul mobil la ureche,

- lucrează pe laptopuri fără a mai avea restricții de memorie,

- sunt familiarizați cu POO ca a doua lor natură,

- vorbesc și utilizează cloud computing așa cum generația mea folosea furculița,

- au acces la Internet în orice moment și de pe orice device,

- deja folosesc inteligența artificială ca extensie a meseriei lor.

Am inclus în lista noului val pe următorii tineri:

Cătălin BOJA 

Alin ZAMFIROIU 

Anda BELCIU 

Cristian IONIȚĂ 

Cristian CIUREA 

Mihai DOINEA 

Radu MOGOȘ 

Liviu COTFAS 

Vlad DIACONIȚĂ 

Mădălina ZURINI 

Tiberiu GEORGESCU 

Ion Dănuț LIXANDRU 

Bogdan IANCU 

Alina VESPAN 

Cătălin SILVESTRU

De când am aflat că la Informatica Economică nu s-au ocupat locurile la admiterea din vara anului 2026, mă gândesc la cartea lui Dimitrie CANTEMIR, Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae.

(30 septembrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - Perioada contemporană

Perioada contemporană a Școlii de Informatică Economică din ASE este caracterizată prin:

- apariția și utilizarea calculatoarelor personale compatibile IBM,

- utilizarea la scară largă a dischetelor de 1,44 MB și a CD-urilor,

- programarea în limbajul Pascal și preponderent în limbajul C,

- creșterea numărului programatorilor care dezvoltă software orientat obiect,

- dezvoltarea de aplicații cu baze de date Oracle.

Toate acestea s-au întâmplat după anul 1989, când a fost posibilă restructurarea facultății, care a devenit Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, iar Secția de Informatică Economică și-a reluat locul după distrugerea brutală din 1977, prin decizia de la plenara CC al PCR din  29 iunie 1977.

I-am inclus în această perioadă pe:

Bogdan GHILIC-MICU 

Carmen TIMOFTE 

Romică ADAM 

Radu CONSTANTINESCU 

Adina UȚĂ 

Manole VELICANU 

Csaba FABIAN 

Iulian ÎNTORSUREANU 

Marinela MIRCEA 

Adela BÂRA 

Felix FURTUNĂ 

Iuliana DOROBĂȚ 

Gabriel ZAMFIR 

Răzvan ZOTA 

Răzvan BOLOGA 

Alexandru BĂRBULESCU 

Felician ALECU 

Marian STOICA 

Daniel VERNIȘ 

Felix SIMION 

Andrei TOMA 

Cristian TOMA 

Cristian USCATU 

Claudiu VINȚE 

Iulian NEMEDI 

Dragoș VESPAN 

Radu CONSTANTINESCU 

Cătălina COCIANU 

Paul POCATILU 

Marius POPA 

Gheorghe NOȘCA 

Lorena BĂTĂGAN 

Anca ANDREESCU

În această listă sunt cadre didactice, dar și doctoranzi care au publicat cărți de informatică economică.

(30 septembrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - perioada modernă

Mai întâi, trebuie să lămurim care sunt caracteristicile perioadei moderne.

Prima caracteristică este aceea că în România au apărut centre de calcul dotate cu calculatoare IBM 360, IBM 370, FELIX C-256.

A doua caracteristică este aceea că programatorii foloseau limbajele FORTRAN și COBOL.

A treia caracteristică a constat în faptul că datele supuse prelucrării se aflau pe cartele perforate.

A patra caracteristică este că programarea era considerată un meșteșug, cel mult o artă. 

A cincea caracteristică este aceea că se lucra preponderent cu fișiere, iar bazele de date erau la început.

În perioada modernă i-am inclus pe:

Gheorghe DODESCU 

Marin PREDESCU 

Constantin BARON 

Rodica MIHALCA 

Florin PILAT 

Ion Gh. ROȘCA 

Valer ROȘCA 

Pavel NĂSTASE

Ion ODĂGESCU 

Ion IVAN 

Traian SURCEL 

Ion LUNGU 

Gheorghe SABĂU 

Gheorghe SOFRONIE 

Afrodita IORGULESCU 

Constanța BODEA 

Ion SMEUREANU 

Adriana IONESCU 

Ileana VREJBA

Cei pe care i-am inclus aici au fost colegii mei de catedră, pe care i-am apreciat pentru ceea ce au scris și publicat, pentru rolul lor în dezvoltarea învățământului de informatică economică. Cu unii dintre ei am colaborat la realizarea de materiale didactice. În această perioadă a funcționat subcolectivul de Informatică Economică din Catedra de Cibernetică Economică, alcătuit din colegii de catedră enumerați mai sus, din cercetători din Centrul de Calcul al ASE sau Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE, specialiști de la Centrul de Calcul al Direcției Centrale de Statistică, cercetători și programatori de la Institutul de Cercetări în Informatică - ICI. Când se întrunea subcolectivul extins, noi, cei din catedră, eram un grupuscul aproape nesemnificativ, căci într-o sală precum 2104 ne pierdeam printre specialiștii veniți din producție să țină cursuri și seminarii. Cei din catedră erau marginalizați și, ca să dau un exemplu, un asistent cu doctorat nu avea dreptul să conducă lucrări de diplomă, pe când un proaspăt absolvent al facultății, dacă lucra în producție și era solicitat să conducă seminarii, avea acest drept. Și acesta e un exemplu din multe altele. Conferențiarul Gheorghe DODESCU era responsabilul din partea cadrelor didactice în subcolectivul de informatică. Șeful subcolectivului era inginerul Vasile BIȚĂ de la Centrul de Calcul al DCS. După un timp, locul său a fost luat de inginerul Constantin BILCIU, director al Centrului de Calcul al ASE. După ce Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică s-a transformat în Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, a scăzut ponderea disciplinelor de informatică în planurile de învățământ ale studenților, iar subcolectivul de informatică s-a subțiat în ceea ce privește specialiștii din producție. Între timp, colegii mei din catedră au susținut tezele de doctorat, au publicat articole și cărți, dar atitudinea neglijentă a conducerii catedrei a făcut ca ritmul promovărilor pe poziții de lector să fie absolut nesatisfăcător, deși în statul de funcțiuni al catedrei bătea vântul.

(30 septembrie 2026)

Un adevărat cercetător științific: Gheorghe NOȘCA

Gheorghe NOȘCA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2003, a tezei de doctorat de 228 pagini, intitulată Metode și tehnici de optimizare a costului calității produselor program.

În intervalul 1962 - 1966 Gheorghe NOȘCA a fost elev la Liceul Militar D. CANTEMIR de la Breaza.

În intervalul 1976 - 1981 Gheorghe NOȘCA a fost student la Academia Tehnică Militară, Facultatea de Artilerie și Rachete Terestre.

În intervalul 1987 - 1992 Gheorghe NOȘCA a fost student la  CSIE, Secția Informatică economică.

În intervalul 1997 - 2003 Gheorghe NOȘCA a derulat stagiul doctoral.

Am realizat împreună lucrări precum:

Ion IVAN, Gheorghe NNOȘCA,Optimizarea costului ccalitățiisistemelor de programe, PC WORLD RROMÂNIA,nr. 6, 1995

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU, Gheorghe NOȘCA – Characteristics of d-National Wealth in the Knowledge-based Economy, Economy Informatics Journal, Vol. 13, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1582-7941, EISSN 2247-8523.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NNOȘCA– Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.  

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Gheorghe NOȘCA – Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică Journal, Vol. 17, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Sergiu CAPISIZU, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2007, 500 pg., ISBN-10 973-594-843-5, ISBN-13 978-973-594-843-6

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Marius POPA - Managementul calității aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2006.

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Sergiu CAPISIZU - Auditul sistemelor informatice, Editura ASE, București, 2005, ISBN 973-594-638-6, 1155 pg. Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Laurențiu TEODORESCU, Ilie COSTAȘ, Managementul calității aplicațiilor informatice, prezentare la Seminarul Octav Onicescu, Institutul Naționallde Statistică, 4 martie 2004

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Marius POPA - A Text fingerprints-based analysis algorithm, SIMPEC 2004, The proceedings of the 5th Biennial International Symposium 14-15th of May, 2004, pp. 281-286, Brașov, ROMANIA.

Ion IVAN, Marius POPA, Gheorghe NOȘCA, Knowledge-Based Research Network Oriented to Small and Medium Enterprises; Design and Implementation Guidelines. Proceedings of The 30th Annual Congress of American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), Central Publishing

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Elena DOBRE, Daniel COLESCIUC -- Public-Private Partnership in Project Management, Conferința Internațională, Cracovia, Polonia, 2007

Cu Gigi NOȘCA am ținut legătura și țin legătura și acum. Ne vedem la o cafea. El a avut o carieră diplomatică deosebită. Este un om de mare cultură, un caracter cu totul special. Ne auzim la telefon de zilele noastre de naștere sau de zilele noastre onomastice și-mi face o deosebită plăcere să stau de vorbă cu el, pentru că este un fin și ironic analist al vieții noastre de zi cu zi. 

(30 septembrie 2026)

Meciurile de fot=bal ale României în Liga Națiunilor.

În Liga Națiunilor, echipa lui HAGI întâlnește echipele naționale ale SUEDIEI, POLONIEI, BOSNIEI-HERȚEGOVINA.
Ierarhizarea echipelor naționale după clasamentul FIFA arată cam așa:

POLONIA este plasată pe locul  36

SUEDIA este plasată pe locul 37

ROMÂNIA este plasată pe locul 52

BOSNIA-HERȚEGOVINA este plasată pe locul 61

Dacă în compania echipei mai puțin bine plasate decât noi, am primit 4 boabe la noi acasă, nici nu vreau să mâ gândesc ce va urma.

Eu am o teorie cu reclamele de la Tv din zilele premergătoare meciurilor și mă rog la Dumnezeu să nu mai apară acele reclame, că fac numai rău echipei naționale.

(29 septembrie 2026)

HAGI, nu cere omului ce n-are!

Mama, Dumnezeu s-o țină în paza Lui Cerească îmi zicea:
Ioane, nu cere omului ce n-are!
Am băgat la cap, m-am conformat și niciunul dintre colaboratorii pe care eu i-am selectat, nu m-au dezamăgi. Și am avut cam 100 de colaboratori despre care în orice clipă aș fi întrebat, am numai cuvinte de laudă la adresa lor.

HAGI are undeva aproximativ 20 jucători pe care el îi alege.

HAGI  le cere jucătorilor eficiență și jucătorii nu au eficiență. Degeaba le cere eficiență.

HAGI  le cere jucătorilor forță și jucătorii nu au forță. Degeaba le cere forță.

HAGI  le cere jucătorilor rezistență și jucătorii nu au rezistență. Degeaba le cere rezistență.

HAGI  le cere jucătorilor determinare și jucătorii nu au determinare. Degeaba le cere determinare.

HAGI  le cere jucătorilor tehnică și jucătorii nu au tehnică. Degeaba le cere tehnică.

HAGI  le cere jucătorilor seriozitate și jucătorii nu au seriozitate. Degeaba le cere seriozitate.

Gică HAGI trebuia să fie antrenorul unei echipe de națională formată din 1000 de puști și la trei ani, el trebuia să aplice sistemul decimării după probe stricte, astfel încât după 9 astfel de selecții să rămână cu 100 de candidați la națională și la înjumătățirea după o săptămână de la prima reuniune, avea jucătoriide națonală, tehnici, determinați, rezistenți, disciplinați.

Gică HAGI a demonstrat că  fost cel mai mare fotbalist al neamului nostru!

Gică HAGI a demonstrat că este un foarte mare antrenor când își alege și își formează el însuși jucătorii.

Faptul că echipa de fotbal pe care o coordonează face ceea ce a făcut și prima dată când a mai fost antrenor acolo, este dovada clară că Gică HAGI le cere jucătorilor ceea ce nu au și punct.


(29 septembrie 2026)

Inerția la români

Deși ne lăudăm că Timișoara a fost primul oraș din Europa continentală cu iluminat stradal electric, inerția noastră la nou este proverbială. Numai așa se explică de ce în parlament la comisii nu s-a interzis utilizarea telefoanelor mobile de către cei audiați, care primesc răspunsuri servite și faptul că citesc, îi pune în cele maim penibile ipostaze.

Inerția se manifestă și prin soluțiile de digitalizare anulate prin menținerea unor fluxuri care crează locuri înguste, datorită lipsei de interes în a delega sarcini și responsabilități, pentru că nouă ne place munca la grămadă, unde nimeni nu este tras la răspundere.

Știu că în anul 2000 un examen în USA se susținea de acasă dacă aveai două webcamuri, în timp ce la noi, tineri manageri se dădeau cu c-rul de pământ când s-a spus ca examenul din pandemie să se susțină cu un webcam, chipurile că se viola intimitatea studentului, deși webcamul nu viola în niciun caz acea intimitate, din moment ce el este montat pe calculator sau alte laptopuri îl au deja încorporat și în niciun caz în ziua examenului online nu se petrec chestii specifice categoriei intimității studentului.


(29 septembrie 2026)

Fostul meu student, profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU

Profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU este născut la data de 17 iunie 1960. L-am cunoscut pe când era student în ultimul an de facultate și țineam cursul și seminarele de Programe aplicative, în anul universitar 1983 - 1984. El avea 23 de ani, iar eu aveam 36 de ani. L-am remarcat repede pe Bogdan, căci se vedea de departe că el știa programarea calculatoarelor la un nivel foarte ridicat, căci terminase Liceul de Informatică VIANU, cel mai bun liceu din București.

În intervalul 1975 - 1979,  Bogdan GHILIC-MICU a fost elev al Liceului de Informatică VIANU.

În intervalul 1979 - 1980,  Bogdan GHILIC-MICU a  satisfăcut stagiul militar.

În intervalul 1980 - 1984,  Bogdan GHILIC-MICU a fost student la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, pe care a finalizat-o cu media generală 9,62.

În intervalul 1992 - 1996,  Bogdan GHILIC-MICU a derulat un stagiu doctoral în specializarea Cibernetică Economică și Statistică, finalizat prin susținerea cu succes a tezei de doctorat, sub coordonarea profesorului universitar Constantin APOSTOL, teză referită prin:

Bogdan GHILIC-MICU - Informatizarea activității bursei de valori, ASE, București, 208 pag.

În intervalul 1984 - 1990,  Bogdan GHILIC-MICU a fost analist gr. III la ITC.

În intervalul 1990 - 1993,  Bogdan GHILIC-MICU a fost asistent universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1993 - 1997,  Bogdan GHILIC-MICU a fost lector universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1997 - 2000,  Bogdan GHILIC-MICU a fost conferențiar universitar în Catedra de Informatică Economică.

Din anul 2000,  Bogdan GHILIC-MICU este profesor universitar. 

Din anul 2005, profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU este conducător de doctorat.

În intervalul 2002 - 2010, Bogdan GHILIC-MICU a fost șef al Catedrei de Informatică Economică.

Bogdan GHILIC-MICU a scris cărți fie ca singur autor, fie  în cadrul unor echipe de cadre didactice din Catedra de Informatică Economică, referite prin:

Bogdan GHILIC-MICU - Bursa de valori, Editura Economică, București, 1997, 164 pag., ISBN: 9739198627

Bogdan GHILIC-MICU - Strategii pe piața de capital, Editura Economică, București, 2002, 288 pag., ISBN: 9735907127

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Organizația virtuală, Editura Economică, București, 2004, 302 pag., ISBN: 9737090454

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - eActivitățile în societatea informațională, Editura Economică, București, 2002, 270 pag., ISBN: 9735905892

Bogdan GHILIC-MICU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL - Algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2002, 318 pag., ISBN: 9735941686

Cristian USCATU, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU - Algoritmi și tehnici de programare, Editura ASE, București 2014, 214 pag., ISBN:  9786065057746

Bogdan GHILIC-MICU, Marinela MIRCEA, Marian STOICA -  Algoritmi și scheme logice cu exemplificare în C, Editura ASE, 2017, 227 pag., ISBN:  9786063402081

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cătălina COCIANU - Bazele programării calculatoarelor: suport de curs, Editura ASE, București, 2013, 199 pag., ISBN: 9786065057579

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Marinela MIRCEA - Bazele programării calculatoarelor: suport de seminar, Editura ASE, București, 2013, 131 pag., ISBN: 9786065057586 

Ion Gh. ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU, Marian STOICA -  Programarea calculatoarelor: algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2007, 218 pag., ISBN: 9789735949235

Am în mână cartea referită prin:

Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA - Introducere în programare. Teorie și practică PASCAL, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1996, 315 pag., ISBN: 973-564-115-6

La pagina 315 se află bibliografia formată din 8 titluri, dintre care 5 titluri au cuvântul cheie PASCAL. Cărțile au fost publicate în intervalul 1976 - 1992. Șase cărți au fost publicate în edituri românești.

Introducerea de la paginile 1 - 2  arată că lucrarea este structurată pe trei părți, ce corespund unei abordări graduale a problematicii, urmărindu-se ca persoana care citește cartea, după ce se lămurește cum stau lucrurile cu calculatorul și cu reprezentarea datelor, să treacă la cunoașterea convențiilor definite ale limbajului PASCAL, ca în ultima parte să vadă 21 de programe scrise bine în limbajul PASCAL.

Cartea are 13 capitole.

Capitolul 01 de la paginile 3 - 21, intitulat Structura internă a calculatorului, prezintă concepte de bază, strict necesare înțelegerii de către viitorul programator PASCAL: ce înseamnă memorarea de date, ce înseamnă operații de intrare/ieșire, ce înseamnă sistem de operare și, mai ales, ce înseamnă folosirea unui automat finit pentru care există doar program corect și program incorect și lipsa oricărei îngăduințe legate de jumătățile de măsură din viața noastră de zi cu zi.

Capitolul 02 de la paginile 22 - 29, intitulat Organizarea internă a datelor, prezintă concepte precum dată, informație, structură de date, dată elementară, totul fiind pus în corespondență cu zona de memorie, organizată pe octeți și octeții pe biți. Este sugestivă liniarizarea unui masiv bidimensional și liniarizarea unei structuri arborescente dată în figura 2.3.

Capitolul 03 de la paginile 30 - 54, intitulat Algoritmi. Scheme logice structurate, prezintă structurile de program secvențiale, structura alternativă și structura repetitivă WHILE - DO și blocurile de schemă logică asociate lor. Se prezintă în detaliu structurile IF-THEN-ELSE, IF-THEN, CASE-OF, WHILE - DO, REPEAT - UNTIL, FOR. Experiența de programatori a autorilor le-a permis să abordeze în subcapitolul 3.7 problema erorilor în algoritmi, căci enunțul problemei înseamnă ceva, algoritmul e altă chestiune, iar transpunerea algoritmului în schemă logică este bântuită de erori de diferite clase și niveluri. Programatorul proiectează algoritmul și trebuie să verifice corectitudinea. Experiența de programatori a autorilor se vede de departe în această lucrare. Ei îl pun în gardă pe cititor că este pândit de numeroase pericole dacă nu face exact ceea ce trebuie.

Capitolul 04 de la paginile 55 - 63, intitulat Etapele rezolvării problemelor cu  calculatorul, prezintă faptul că etapele diferă de clasa de probleme pentru care trebuie rezolvate. Sunt abordate etapele, și anume: formularea problemei, formalizarea matematică, elaborarea algoritmilor, stabilirea resurselor, scrierea programelor, testarea și definitivarea programelor, definitivarea documentației. Mie mi-a plăcut atunci, în 1996, când am citit cartea, dar îmi place și acum, în 2024, că autorii au spus că resursele se stabilesc, adică vom aloca resursele adecvate soluționării. Noi știm când folosim baze de date. Noi știm când folosim biblioteci matematice. Noi știm când folosim structuri dinamice. Nu trebuie să soluționăm orice problemă în limbajul PASCAL pentru că știm noi acest limbaj. O altă chestiune pe care o găsesc ca o abordare realistă este aceea că elaborarea documentației se face pe tot ciclul de realizare a unui program. Definim problema, imediat scriem câteva pagini de documentație pentru că avem proaspătă în memorie această chestiune. Când elaborăm schemele logice, le desenăm ca și cum le-am introduce în documentație. Când scriem programele, vom scrie comentarii în textele sursă suficient de bogate ca să putem să ne descurcăm peste ani și ani, dacă va fi nevoie să facem mentenanță. Experiența de programatori a cvartetului APOSTOL, ROȘCA V., ROȘCA I, GHILIC, arată clar care sunt pașii pentru a face muncă de programare de succes.

Capitolul 05 de la paginile 64 - 83, intitulat PASCAL - limbaj de programare sistemică a calculatoarelor, ne introduce în notația BNF, care dă precizie definirii tuturor elementelor limbajului. Se definește cifra, se definește litera. Tabelul 5.1  prezintă lista celor 47 de cuvinte rezervate ale limbajului PASCAL în implementarea TURBO PASCAL 6.0. La paginile 71 - 83 sunt prezentate construcții elementare ale limbajului PASCAL folosind notația BNF.

Capitolul 06 de la paginile 84 - 119, intitulat Tipuri statice de date în PASCAL, prezintă  conceptele de variabilă și de constantă, în raport cu conținutul unei zone de memorie care se alocă și are sau nu are o dinamică a sa. Sunt date explicații asupra tipurilor BYTE, WORD, INTEGER, SHORTINT, iar tabelul 6.1 detaliază cu claritate cum se pun în corespondență aceste tipuri cu zone de memorie a căror lungime este alocată diferențiat. Tabelul 6.3 descrie în detaliu tipurile  reale de date. De exemplu, tipul DOUBLE are alocate 4 cuvinte și valorile memorate acolo sunt cuprinse în intervalul închis 5.0E-324; 1.7E308. Este abordat tipul boolean, tipul caracter, tipul enumerativ, tipul subdomeniu, tipul masiv, tipul mulțime (SET) și tipul șir de caractere (STRING). Exemplele date de autori sunt edificatoare.

Capitolul 07 de la paginile 119 - 127, intitulat Expresii în PASCAL, prezintă expresii aritmetice, expresii relaționale, expresii logice, expresii pe șiruri de caractere și operații pe șiruri de biți. Tabelele incluse în acest capitol dau precedențele, iar programatorul care scrie expresii complicate, ca să știe ce rezultate va obține, va trebui să știe aceste precedențe. Precedența arată ordinea în care se execută operația. Adunarea are precedența 4, iar înmulțirea are precedența 3. Operatorul cu precedența K are prioritate în fața operatorului cu precedența K+1, K+2, ..., K+n. 

Marea varietate a operatorilor crește complexitatea expresiilor și cine nu stăpânește regulile de evaluare a expresiilor este bine să folosească paranteze și precedențele se rezolvă aproape de la sine.

Capitolul 08, de la paginile 128 - 149, intitulat Realizarea structurilor de control în PASCAL, prezintă  blocurile, instrucțiunea vidă, instrucțiunea de atribuire, iar tabelul 8.1 arată ce atribuiri sunt permise. Dacă în limbajul FORTRAN apelul unei proceduri se realiza cu instrucțiunea CALL, în PASCAL, simpla scriere a numelui subprogramului de tip PROCEDURE echivalează cu apelul. Structurile alternative sunt descrise la paginile  135 - 142.  Structurile repetitive sunt descrise la paginile 142 - 149.  Nu există diferențe mari între enunțurile exemplificărilor și cititorul își dă singur seama de diferențele de utilizare a structurilor, dar mai ales când are posibilitatea de a le agrega, spre a obține construcții despre care crede că sunt mai speciale, mai eficiente.

Capitolul 09, de la paginile 150 - 162, intitulat Operații de intrare/ieșire efectuate cu tastatura/monitorul, prezintă instrucțiunile Read(), ReadLn(), Write(), WriteLn(). Deși se creează doar aparența că limbajul PASCAL nu este un limbaj puternic în ceea ce privește operațiile de intrare/ieșire, autorii cărții reușesc să spulbere acest mit și să facă din PASCAL un limbaj care permite soluționarea unei game foarte mari de probleme, chiar și de mari dimensiuni. Să nu uităm că suntem în anul 1996, că lucrarea este una de introducere și nu i se va cere nici lucrul cu fișiere, nici lucrul cu obiecte și nici alocări dinamice și nici recursivitate. Toate acestea, la rândul lor, într-o carte de PASCAL pentru avansați.

Capitolul 10, de la paginile 163 - 185, intitulat Subprograme PASCAL, prezintă conceptul de subprogram PASCAL, transferul datelor din programul apelator și transferul controlului spre subprogram, respectiv, de la subprogram către programul apelator. Ca și în FORTRAN, și limbajul PASCAL are subprograme de tip PROCEDURE() și de tip FUNCTION(). Există mari posibilități în cazul acestui limbaj, pentru că acest limbaj lucrează cu variabile pointer, iar structurile de date omogene sunt privite și ca variabile de acest tip. Am apreciat acest capitol mai ales pentru acuratețea detaliilor, căci știam că Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA și Constantin APOSTOL au scris cărți de ASSIRIS și acolo explicațiile privind transferul de parametri erau o chestiune esențială, pe care ei o stăpâneau foarte bine. Din prezentarea contribuțiilor la carte de către autori, se vede că APOSTOL este cel care a scris capitolul 10.

Capitolul 11, de la paginile 186 - 200, intitulat Funcții și proceduri aritmetice și asupra șirurilor de caractere, prezintă în tabelul 11.1 patru funcții pentru conversia datelor numerice. În tabelul 11.2 sunt date trei funcții trigonometrice și se face referire la PI. Tabelul 11.3 prezintă funcțiile  Exp(x) și Ln(x). Mai sunt și alte tabele, dar interesante sunt funcțiile Concat(), destinată concatenării a două șiruri de caractere, Copy(), destinată copierii unui șir de caractere, Length(), care returnează lungimea șirului ca număr de caractere; autorii mai prezintă și procedurile FillChar(), Insert(), Ord(), dar și procedurile de conversie Str(), Val(). Programatorii care au lucrat în alte limbaje de programare se bucură de existența acestor funcții și le crește eficiența muncii lor simultan cu creșterea complexității programelor, mai ales că există funcții care le dau acces la biții din zone de memorie descrise de ei.

Capitolul 12, de la paginile 201 - 238, intitulat Introducere în mediul de dezvoltare TURBO PASCAL 6.0, prezintă exact ceea ce trebuie unui programator ca, deschizând un calculator personal IBM compatibil, să poată să-și ruleze programele. Cele 12 capturi de ecran îl ghidează pas cu pas pe cititor cum să procedeze. Cartea de față face parte din categoria celor care au un echilibru între teorie și practică, iar cititorul are suficiente elemente încât să treacă la rezolvarea propriilor probleme după ce o termină de citit. Este o sursă de inspirație pentru programatorii care lucrează disciplinat în echipă.

Capitolul 13, de la paginile 239 - 293, intitulat Exerciții rezolvate, include 21 de enunțuri de probleme clasice,  cu detalierea algoritmului într-o schemă grafică și cu textul sursă PASCAL aferent. Remarc aici grija autorilor pentru conservarea unui stil de programare curat, cu menținerea denumirilor de variabile de control i și j la structurile de control. Pentru un programator care a lucrat în limbajul FORTRAN îi va fi extrem de ușor să se acomodeze cu structura textului sursă când vede secvențe PASCAL pentru suma elementelor unui vector (paginile 239 - 240), sortarea elementelor unui vector (paginile 260 - 264) sau înmulțirea a două matrice (paginile 284 - 285), precum și a altor probleme clasice, alese cu grijă de autori și prezentate în colecția celor 21 de exerciții rezolvate. Programatorul FORTRAN va trebui să se familiarizeze cu virtuțile limbajului PASCAL, unde apare structura de tip articol, unde apare recursivitatea, unde se definesc variabile pointer și unde alocarea dinamică este ceva cotidian.

Cartea are 6 anexe, și anume:

Anexa 1 se referă la noțiuni de algebră booleană;

Anexa 2 se referă la codificarea datelor;

Anexa 3 se referă la sisteme de numerație;

Anexa 4 se referă la noțiuni de teoria grafurilor;

Anexa 5 se referă la aspecte uzuale privind testarea;

Anexa 6 se referă la editarea programelor-sursă PASCAL.

Trebuie spus aici că autorii și-au atins obiectivul stabilit, iar nivelul atins de carte este unul dintre cele mai bune, căci claritatea și concizia sunt calități dobândite prin munca de la catedră și din fața computerului.

(29 septembrie 2026)

Profesoara universitară Rodica MIHALCA

Am fost coleg de catedră cu profesoara universitară Rodica MIHALCA de la venirea mea în învățământul superior din anul 1971, până la plecarea sa la pensie. Despre  Rodica MIHALCA spun doar atât: a fost o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, a fost o colegă despre care spun numai lucruri bune și a fost o profesoară cu acel har care face din cel care-l are, omul model pentru tinerii cărora le predă cursuri.

Profesoara universitară Rodica MIHALCA a fost modelul de femeie din mediul academic pentru care am avut un respect deosebit, căci a știut să aibă familie, să se ocupe de cei doi fii ai săi și să-și îndeplinească îndatoririle de cadru didactic, pentru a fi exact acolo unde trebuie ca meserie.

În anul 1988, RODICA MIHALCA, pe atunci lector universitar, a susținut teza de doctorat sub coordonarea profesorului universitar Ion IVĂNESCU, referită prin:

Rodica MIHALCA - Perfecționarea sistemului informațional al calității produselor, ASE, București, 1988, 256 pag.

Am colaborat ani în șir la disciplina Programe aplicative, formând echipa MIHALCA-ODĂGESCU-IVAN.

Profesoara universitară Rodica MIHALCA a colaborat la elaborarea unor cărți publicate, referite prin:

Marin PREDESCU, Constantin BARON, Rodica MIHALCA, Gheorghe SOFRONIE - Sisteme electronice de calcul și teleprelucrare: curs și aplicații: partea I: Prelucrarea datelor cu echipamente de mică și medie automatizare, Lito ASE, 1981, 452 pag.

Ioan ODĂGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe Aplicative, culegere de probleme, LITO ASE, București 1984, 431 pag.

Ioan ODĂGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe Aplicative, LITO ASE, București 1983, 349  pag.

Ioan ODĂGESCU, Pavel NĂSTASE, Ion IVAN, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion SMEUREANU, Radu MÂRȘANU, Ion DOBRE, Vasile PETROVICI - Programe aplicative: culegere de probleme: uz intern, Lito ASE, București, 1984, 431 pag.

Ioan ODĂGESCU, Ion IVAN, Rodica MIHALCA - Programe aplicative și elemente de ingineria programării, Editura ASE, București, 1993, 295 pag.

Rodica MIHALCA, Ioan ODAGESCU, Ion IVAN, Ileana TRANDAFIR, Alexandru BALOG, Viorel DOBRESCU - Programe aplicative, Lito ASE, Bucuresti, 1993, 293 pag

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN - Analiză și proiectare pe obiecte, Editura Societatea Autonomă de Informatică, București, 1996.

Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Iulian ÎNTORSUREANU - Allgemeine Informatik: Vorlesungsskripten, Editura ASE, București, 2003, 114 pag., ISBN: 9735943298.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Felix SIMION, Adina UȚĂ - Analiză și proiectare orientate obiect; Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Adina UȚĂ, Felix SIMION - Instrumente de tip CASE, Editura Societatea Autonomă de Informatică, București, 1998,  256 pag., ISBN: 973954567X.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Adina UȚĂ - Metode și instrumente pentru dezvoltarea produselor software, 2003, 190 pag., ISBN: 9735943549.

Virgil CHICHERNEA, Csaba FABIAN, Cornelia BOTEZATU, Rodica MIHALCA - Proiectarea sistemelor informatice, Editura SILVI, 2001, București.

Rodica MIHALCA, Adina UȚĂ -  Programe aplicative: suport de curs: pentru uzul studenților anului IV, Facultatea Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Editura ASE, București, 2001, 173 pag.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Adina UȚĂ - Utilizarea produselor software: Word: Excel: PMT: WinQSB: Systat, Editura ASE, București, 2003, 191 pag., ISBN: 9735943204.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Realizarea produselor software, Editura ASE, București, 2001, 242 pag., ISBN: 9738127629.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Realizarea produselor program aplicative, Editura ASE, București, 2003, 186 pag., ISBN: 9735942690.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Modelarea orientată obiect, Editura ASE, București, 2009, 215 pag., ISBN: 9786065052642.

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN,  Anca ANDRONESCU, Adina UȚĂ - Bazele dezvoltării produselor software, 2003, 194 pag., ISBN: 9735943557.

Colaborarea mea cu profesoara Rodica MIHALCA la disciplina Programe aplicative a fost excelentă. Știam exact ce aveam de făcut, căci pachetele de programe OPALINE, TRANSPOR, CROCODIL, EMI, alocarea și nivelarea de resurse, VERONICA, foloseau cartele perforate și, pentru a obține rezultate corecte și complete, trebuiau respectate cu strictețe formate definite pentru cartelele perforate.

Față de literatura cu poeți, prozatori, dramaturgi, literatura de informatică este caracterizată prin rigurozitate, prin claritate, căci utilizatorul trebuie să obțină rapid rezultate și în niciun caz cu metafore, cu figuri de stil sau cu rime se ating obiectivele celor care lucrează în producție și nu au timp să exerseze abordări aproximative, legate de ceea ce ar fi gândit poetul când a scris anumite versuri, căci la programele aplicative lucrurile sunt mult mai prozaice: pe cartele se perforează câmpuri cu denumiri, dar și valori numerice, care în final definesc problema de rezolvat.

(27 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Valeriu PESCARU

În cazul lui Valeriu PESCARU, fostul meu profesor din studenție, de la disciplina Analiza și proiectarea sistemelor informaționale, doresc aici și acum să vorbesc despre omenie. Terminasem și susținerea examenului de stat, echivalentul examenului de licență, și-mi trebuia o adeverință din care să rezulte că eram absolvent de facultate, căci soției mele îi trebuia acest act la repartiția în producție. Secretara-șefă a facultății m-a repezit de vreo două ori, căci ea era ocupată cu telefoanele. Așteptam pe hol foarte cătrănit, căci eram contracronometru cu acea adeverință. Fostul meu profesor Valeriu PESCARU a trecut pe acolo din întâmplare și cred că mi-a citit supărarea pe chip. M-a întrebat de ce sunt supărat. I-am zis. M-a luat de mână, a intrat în secretariat și a discutat cu secretara-șefă, pe un anumit ton, încât imediat aceasta mi-a eliberat adeverința fără să comenteze.

A doua situație în care fostul meu profesor Valeriu PESCARU mi-a arătat că este om a fost când aveam nevoie de o recomandare să mă înscriu la colocviul de admitere la doctorat în primăvara anului 1972. Din cauza unui incident în care eu căzusem ca musca-n lapte, nimeni din subcolectivul de informatică economică nu dorea să-mi dea această recomandare și, fără această piesă de la dosar obligatorie, nu puteam să mă înscriu la concurs. Ultima speranță era fostul meu profesor Valeriu PESCARU. L-am așteptat la secretariatul Centrului de Calcul al ASE, căci în acea vreme, fostul meu profesor Valeriu PESCARU era director adjunct al acestui centru de calcul. Când a venit, m-a întrebat de ce sunt la secretariat, i-am spus și atunci mi-a zis:

- Ivane, eu nu mă pot pune împotriva viitorului tău! Vino să-ți scriu recomandarea. 

Într-un timp record, aveam recomandarea. M-am înscris la concurs. Am susținut acel colocviu cu succes. Dacă sunt ceea ce sunt și dacă am fost ceea ce am fost, fostului meu profesor Valeriu PESCARU îi datorez, dacă nu totul, aproape totul, căci fără recomandarea sa eram un gunoi, nimic altceva.

Fostul meu profesor de Analiza și proiectarea sistemelor informaționale, Valeriu PESCARU, pentru care întotdeauna am avut un respect deosebit, a susținut cu succes teza de doctorat sub coordonarea lui Manea MĂNESCU, referită prin:

Valeriu PESCARU - Contribuții la modernizarea sistemului informațional în activitatea de prelucrare a țițeiului în R.S. România, ASE, București, 195 pag.

Fostul meu profesor de Analiza și proiectarea sistemelor informaționale, Valeriu PESCARU, a scris cărți de informatică referite prin:

Valeriu PESCARU - Analiza și proiectarea sistemelor de informatică economică: capitolul 2, Lito ASE, București, 1974, 26 pag.

Vasile BIȚĂ, Valerie MARINESCU, Valeriu PESCARU - Sisteme informatice în economie: Produse informatice, centre, oficii și stații de calcul: realizare, conducere, organizare, Editura Tehnică, București, 1981, 235 pag.

Ion DUMITRESCU, Valeriu PESCARU,  Constantin BILCIU, Adrian NICA - Inițiere în teleprelucrarea datelor, Editura Tehnică, București, 1972, 286 pag.

Valeriu PESCARU - 

Valeriu PESCARU, Ioan CATONA, Doru DUȚĂ, Cristian POPESCU, Iulian SATRAN - Fișiere, baze și bănci de date, Editura Tehnică, București, 1976, 310 pag.

Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, Valeriu PESCARU - Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, 435 pag.

Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, Valeriu PESCARU - Mașini de calcul pentru mecanizarea și automatizarea lucrărilor economice și administrative, Editura Tehnică, București, 1966, 390 pag.

Fostul meu profesor din studenție, de la care eu am în carnetul de student o semnătură care precede o notă de zece la examenul din 28 iunie 1969 la disciplina Proiectarea și organizarea sistemelor de prelucrare, a dovedit un caracter de excepție, căci pe unde a trecut a imprimat un stil de lucru eficient și și-a căpătat respectul, iar eu am auzit numai vorbe bune vorbindu-se despre el.

(27 septembrie 2026)

Ce am publicat eu în revista ECONOMIY INFORMATICS...

În anul 1997 colectivul Catedrei de Informatică Economică a luat decizia să gestioneze o revistă a sa, numită Informatica Economică și așa a apărut primul număr al acestei reviste. Se dorea creerea posibilității promovării prin publicarea de articole originale de către cadrele didactice din București, Cluj, Iași, Timișoara și a cercetării științifice din domeniul informaticii economice.

Revista Informatica Economică a fost un real succes, deși au existat colegi din Catedra de Informatică Economică, despre care eu am avut întotdeauna o părere foarte proastă din faptul că evitau să scrie articole pe care să le publice în revista noastră, ori că erau prea prețioși, ori că nu erau în stare să scrie și gata.

Articolele erau scrise în limba română și publicate în Revista Informatica Economică după ce treceau prin filtre deosebit de dure. Faptul că lumea vorbea de publicarea de articole în limba engleză pentru o mai bună vizibilitate a activității publicistice în domeniul informaticii economice s-a decis în anul 2001 înființarea revistei Economy Informatics, tot a Catedrei de Informatică Economică, de data aceasta cu articole scrise numai în limba engleză. Era un efort suplimentar din partea catedrei de a avea:

- Conferința Internațională de Informatică Economică,

- Revista Informatica Economică,

- Revista Economy Informatics.
Ne-am pus cu toții pe treabă și din anul 2001 au apărut numerele revistei Economy Informatics, revistă care a rezistat până în anul 2019 când în mod samavolnic a sucombat misterios, devenind altceva.

Eu am publicat o serie de articole  în revista Economy Informatics, articole refrite prin:

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru UNGUREANU - Projects Complexity Evaluation, Economy Informatics, Economy Informatics, vol. 1, nr. 1 - 4, Economy Informatics, 2001, pag.  84 - 89, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523 

Ion IVAN, Paul POCATILU, Anca Andreea IVAN - Control Structure Oriented Software Testing,  Economy Informatics, vol. 2, nr. 1 - 4, 2001, pag.  73 - 81, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523  

Ion IVAN, Adrian VISOIU, Silvia TRIF, Bogdan VINTILA, Dragos PALAGHITA - The Security of the Mobile Citizen Oriented Applications,  Economy Informatics, vol. 10, nr. 1, 2010, pag.  22 - 33, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Ion IVAN, Sorin-Lucian PAVEL - Quality Metrics System for Very Large Collections,  Economy Informatics, vol. 11, nr. 1 , 2011, pag.  163 - 177, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU, Gheorghe NOŞCA - Characteristics of d-National Wealth in the Knowledge-based Economy Economy Informatics,   vol. 13, nr. 1, 2013, pag.  53 - 63, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523  

Ion IVAN, Daniel MILODIN, Alin ZAMFIROIU - Security of the Citizen Oriented Informatics Applications Based on Orthogonality,  Economy Informatics, vol. 14, nr. 1, 2015, pag.  23 - 30, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Ion IVAN, Claudiu BRÂNDAȘ, Alin ZAMFIROIU Mihai DESPA - Requirements for Corporate Governance Assessment Based on Ontologies,  Economy Informatics, vol. 15, nr. 1, 2015, pag.  49 - 60, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Din motive de crimă organizată, căci hackerii fac ce fac și intră pe portaluri modifcă aleator referiri de fișiere, făcând imposibilă accesarea de linkuri și dau senzația că lipsesc din arhivă volumele perioadei 2003 - 2009.

(26 septembrie 2026)

Aproape tot din ceea ce fac eu pe calculator, poate face IA

Am definit un șablon pentru a descrie un autor de literatură de informatică. Inteligența Artificială - IA, dacă preia șablonul și vreo câteva exemple făcute de mine, va reuși fără nicio dificultate să  scrie prezentările de autori de literatură pe care îi indic într-o listă.

Partea proastă este legată de faptul că nu există conținut digital suficient de mult pentru ca motoarele de căutare folosite de aplicațiiole de IA să găsească informațiile incluse de mine în șablonul pe care l-am definit.

Ca să dau un exemplu, în șablon am textul:

În intervalul XXXX - YYYY, Gigel a fost elev la Școala generală ZZZ din localitatea ȚȚȚȚ

În intervalul WWWW - UUUU, Gigel a fost elev la Liceul MMM din localitatea VVVV.

În intervalul RRRR - PPPP, Gigel a fost student la Facultatea NNN de la Universitatea LLLLL.

În intervalul AAAA - BBBB, Gigel a fost sasitstent universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul BBBB - DDDD, Gigel a fost lector universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul DDDD - EEEE, Gigel a fost conferențiar universitar în Catedra CCCC. 

Din anul EEEE, Gigel este profesor universitar.

Analizând CV-urile unor distinși profesori, IA nu are de unde extrage multe dintre informațiile cerute de șablon, pentru că în online, CV-urile nu au informații, căci toți și-au trecut anul din care sunt profesori universitari.

Dacă eu în șablonul meu vteau să trec lista de cărți publicate de Gigel indicând:

- lista de coautori

- tit lul lucrării,

- editura,

- orașul editurii,

- anul publicării,

- numărul de pagini,

- ISBN,

voi avea surpriza că multe dintre aceste elemente nu sunt disponibile din moment ce nimeni nu respectă o metodă anume de scriere a bibliografiei.

Dacă în șablonul meu am scris:

Am ână lucrarea referită prin:

nume autor - titlu lucrare, editură, oraș, număr de pagini, ISBN și am fraze de descriere a bibliografiei cu număr titluri, perioada în care lucrările au fost publicate, nu mărul de apariții în lucrări a lui Gigel,  voi avea surpriza că 99% din cărți nu sunt disponibile la liber în format electronic, deci analiza bibliografiei nu se face, cum nici restul analizei capitolelor nu se face de către IA, din lipsă de conținut digital.

În titlu, am scris că IA face aproape tot, mă refer la:

- corecție primară a textului scris de mine,

- înlocuirea diacriticelor cu coduri ASCII.

Ar mai fi și chestii de lucru pe portal, dar încă am rezerve să las pe altcineva pe care nu-l cunosc și aici mă refer la un mediu cu IA să pucreze pe portalul meu. Să mai treacă timp și să am încredere ce și cum, apoi mai vedem.

(26 septembrie 2026)

Fostul meu student și doctorand Mihai DOINEA

Pe Mihai DOINEA l-am cunoscut în vremurile când era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. L-am remarcat pentru că era un student care:

- învăța bine,

- scria programe de calitate,

- s-a remarcat la un cerc științific studențesc.

Am lucrat mult împreună și am hotărât că este unul dintre cei cu care voi derula un stagiu doctoral de calitate și așa a și fost.

Am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 181 pagini, intitulată „Optimizarea securității aplicațiilor informatice distribuite”.

În intervalul 1998 - 2002, Mihai DOINEA a fost elev la Liceul „Grigore MOISIL” din București. 

În intervalul 2002 - 2006, Mihai DOINEA a fost student al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. 

În intervalul 2006 - 2008, Mihai DOINEA a fost masterand la cursul de Securitate Informatică organizat de Catedra de Informatică Economică. 

În intervalul 2008 - 2011, Mihai DOINEA a fost doctorand la specializarea Informatică Economică din cadrul CSIE. 

În intervalul 2007 - 2013, Mihai DOINEA a fost preparator universitar. 

În intervalul 2013 - 2015, Mihai DOINEA a fost asistent universitar. 

În intervalul 2015 - 2017, Mihai DOINEA a fost lector universitar. 

Din anul 2017, Mihai DOINEA este conferențiar universitar. 

Am lucrat împreună la realizarea lucrărilor referite prin: 

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Citizen Oriented Informatics Applications Development Cycle, Ekonomika, Statistika, Informatika, MESI, RUSSIA, No. 4, 2009, pp. 139 - 145, ISSN 1994-7844  

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, pp. 263 - 270, ISSN 1220-1766 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, Economy Informatics Journal, vol. 9, no. 1, 2009, pp. 29 - 38, ISSN 1582-7941 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Dragoș PALAGHIȚĂ - Aspects Concerning the Optimization of Authentication Process for Distributed Applications, Theoretical and Applied Economics, No. 6, 2008, pp. 39 - 56, ISSN 1841 - 8678 

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Mihai DOINEA - Determining the optimal length of useful information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 42, No. 1-2, 2008, pp. 23 - 34, ISSN 0424-267X

Îmi face o deosebită plăcere să mă văd cu Mihăiță la o cafea la mall-ul ParkLake, după ce eu termin antrenamentul la sala de la World Class din acel mall.

Am în mână cartea referită prin:

Mihai DOINEA - Optimizarea securității. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2015, 258 pag., ISBN: 978-606-34-0028-5.

Cartea are 9 capitole, bibliografie și patru anexe.

Bibliografia de la paginile 223 - 240 conține 118 titluri, la care se adaugă cele 40 de lucrări în care apare numele lui Mihai DOINEA în calitate de unic autor sau coautor. Doar lucrarea lui E.F. CODD, „A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks”, este publicată în anul 1970, restul celorlalte titluri au fost publicate după anul 2000 și marea majoritate sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 1, de la paginile 7 - 16, intitulat „Introducere”, prezintă obiectivele urmărite de autor, fundamentează necesitatea lucrării și dezvoltă mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor. Sunt prezentate rând pe rând, în rezumat, capitolele lucrării. Sunt enumerate în tabelul 1.1 soluțiile originale obținute de autor în procesul de cercetare științifică pe care l-a derulat în stagiul doctoral, după care fiecare soluție este descrisă și evaluată separat. 

Capitolul 2, de la paginile 17 - 46, intitulat „Aplicații informatice distribuite”, prezintă componentele unui sistem distribuit, figura 2.1 prezintă etapele ciclului de dezvoltare a acestor aplicații, apoi dezvoltă unele aspecte care definesc tipologiile aplicațiilor distribuite. Apreciez caracterul realist al abordării, mai ales prin faptul că Mihai DOINEA pune accent pe definirea grupului de utilizatori, care influențează hotărâtor structura interfeței, dar și celelalte etape ale dezvoltării, implementării și asigurării securității. Calitatea aplicațiilor distribuite este influențată fundamental de structura grupului țintă. La paginile 27 - 29 sunt descrise etapele E1 - E12 ale ciclului de dezvoltare. În figurile 2.7 - 2.10 sunt identificate și grupate caracteristicile de calitate după modelele M1, M2,  ISO 9126 și, respectiv, BFQM. La paginile 34 - 37 sunt oferite detalii privind accesibilitatea, disponibilitatea, utilizabilitatea, fiabilitatea, eficiența, portabilitatea, mentenabilitatea, scalabilitatea, securitatea, acuratețea, completitudinea, caracteristici de calitate abordate de autor în contextul aplicațiilor distribuite. Subcapitolul 2.5 este dedicat metricilor de calitate, iar indicatorii definiți sunt utilizați de autor în măsurarea calității aplicației distribuite pe care a realizat-o.

Capitolul 3 de la paginile 47 - 74, intitulat „Securitatea aplicațiilor distribuite”, trece în revistă conceptele de bază ale securității informatice, opriindu-se asupra securității aplicațiilor distribuite. Dezvoltă hexada parkeriană legată de confidențialitate, posesie, autenticitate, integritate, disponibilitate și utilitate. Identifică o serie de factori endogeni, exogeni sau factori reziduali care influențează securitatea aplicațiilor distribuite. Mi-a plăcut modul în care Mihai DOINEA definește vulnerabilitățile aplicațiilor distribuite, arată factorii care le influențează și identifică modalități de atenuare a efectelor generate de acestea. La paginile 61 - 63 se află definiri ale indicatorului de vulnerabilitate VL și indicatorul asociat costului vulnerabilității VLC. Este propus un model de calcul al profitului net, PN. În subcapitolul 3.5 sunt sistematizate corect căile de creștere a securității, căci autorul a studiat aceste aspecte folosind aplicația distribuită pe care a proiectat-o, realizat-o și implementat-o, timp în care a făcut nenumărate experimente și măsurători.

Capitolul 4, de la paginile 75 - 114, intitulat „Criterii de optimizare a securității”, prezintă elemente de bază ale modului de a construi expresii analitice pentru criteriile de optimizare. Autorul este familiarizat cu multe structuri de expresii analitice și are capacitatea de a le implementa în secvențe de instrucțiuni care să dea caracter operațional oricărui criteriu de optim pe care dorește să-l urmărească. Faptul că urmărește minimizarea costurilor de implementare a securității unei aplicații distribuite i-a permis să deruleze un plan de experimente care să ducă în final la structura de securitate cu stabilitate ridicată la un cost acceptat.

Capitolul 5, de la paginile 115 - 148, intitulat „Modele de optimizare a securității”, prezintă într-o abordare realistă faptul că optimizarea nu este ceea ce se înțelege la Cercetările operaționale, ci pornind de la criterii cum sunt minimizarea costurilor de implementare a securității sau maximizarea efectelor  eficienței sau performanței securității, prezintă modele euristice  de optimizare, modele bazate pe rețele neuronale și modele de optimizare a disponibilității resurselor. Faptul că autorul a construit un sistem realist de ipoteze de lucru și faptul că a dispus de o aplicație distribuită unde a derulat planuri complexe de încercări l-au ajutat să obțină suficiente informații pentru a fundamenta decizii de trecere de la o etapă la alta a procesului iterativ de optimizare.

Capitolul 6, de la paginile 149 - 167, intitulat „Efectele optimizării securității în aplicațiile distribuite”, prezintă trei clase de indicatori care  determină tendințe, variații și aspecte agregate, indicatori pentru care sunt date expresii analitice și pentru care sunt evidențiate existența proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul compensatoriu. Sunt definite metrici de performanță a componentelor software de securitate și, folosind date culese pe aplicația realizată de autor, se cuantifică efectele procesului de optimizare, știut fiind faptul că algoritmul de optimizare este unul euristic, prin încercări succesive.

Capitolul 7, de la paginile 168 - 186, intitulat „Optimizarea componentelor de securitate”, prezintă acele elemente care fundamentează procesul de optimizare ca proces de îmbunătățire din aproape în aproape, folosind culegerea de date în timpul exploatării dirijate a unei aplicații construite de autor, cu posibilitatea de a introduce secvențe care să evidențieze comportamentul acestei aplicații atunci când este supusă controlat la riscuri definite într-un plan de experimente gândit. Există un model de optimizare la paginile 179 - 180, iar acesta este validat prin analiza calității soluțiilor pe care le oferă prin testări controlate.

Capitolul 8 de la paginile 187 - 218, intitulat Implementări ale modelelor de optimizare, prezintă mai întâi aplicația informatică distribuită a autorului lucrării de față, după care prezintă modelul de optimizare unicriterială, unde se urmărește minimizarea gradului informațiilor senzitive - DSD, apoi se trece la alt nivel de optimizare, și anume optimizarea bicriterială, unde se urmărește scăderea ratei de atac și scăderea gradului de constrângere a utilizatorilor de a face față riscurilor de securitate. Este important că autorul face analiza dimensională a indicatorului USM (pagina 210), aspect extrem de important în analiza calității oricărei metrici. Este interesant că cercetarea dezvoltă și aspecte ale analizei multicriteriale în zona securității aplicațiilor distribuite, ca procedeu iterativ convergent, ceea ce duce practic la ideea că optimizarea trebuie văzută, în cazul securității aplicațiilor distribuite, ca proces de îmbunătățire a securității, în sensul că  se caută maximizarea protecției resurselor, maximizarea  gradului de credibilitate în aplicație de către utilizatori și maximizarea ratei de respingere a atacurilor. Desigur, autorul lasă loc liber imaginației tuturor celor care doresc să dezvolte șiruri de criterii supuse agregării multicriteriale, totul fiind doar o problemă de creștere a buclelor de îmbunătățire, din aproape în aproape.

Capitolul 9 de la paginile 219 - 220, intitulat Concluzii, prezintă succint munca depusă de autor în procesul de cercetare și pune accent pe caracterul deschis al acestei cercetări, cu noi direcții de urmat, legate de aprofundarea unor aspecte precum metodele utilizate, identificarea de tipare noi comportamentale ale utilizatorilor și dezvoltarea de noi modele de optimizare, unde să-și folosească experiența deja acumulată.

Anexa 1 conține lista de acronime cu descrierile explicite aferente.

Anexa 2 conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista celor 83 de figuri din carte.

Anexa 4 conține lista celor 40 de tabele propuse de autor în carte.

La paginile 157 și 158 se află cuprinsul lucrării tradus în limba engleză.

(26 septembrie 2026)

Profesorul universitar Csaba FABIAN.

L-am cunoscut pe profesorul universitar Csaba FABIAN când eram student în anul al V-lea de facultate și frecventam biblioteca Centrului de Calcul al ASE, de la etajul al VII-lea, bibliotecă foarte bine dotată cu cărți și reviste de informatică absolut remarcabile. El a fost acela care m-a abordat. Avea o voce caldă și, încet-încet, m-a introdus în acea lume a cărților de mare valoare. Când i-am spus că sunt interesat de compilatoare, a venit din depozitul bibliotecii, unde avea acces, cu un teanc de cărți și de teze de doctorat, toate dedicate acestui subiect. Am rămas profund impresionat. Mi-am făcut fișe pentru toate.

Ori de câte ori îl întâlneam pe cercetătorul Csaba FABIAN, schimbam câteva cuvinte. Când am devenit analist-programator în Centrul de Calcul al ASE, cercetătorul Csaba FABIAN mi-a împrumutat cărți din colecția sa personală și m-a învățat cum să obțin gratuit materiale bibliografice din străinătate, prin completarea unei cărți poștale cu format preimprimat, unde eu aveam posibilitatea să completez ceea ce mă interesa și s-o expediez către autorul studiului sau articolului, pe adresa oficială a locului de muncă al acestuia, iar eu, la rândul meu, să indic adresa mea de la ASE, cu loc de muncă, stradă, număr, oraș, cod poștal, țară. Devenisem celebru în ASE prin marea intensitate a corespondenței pe care o primeam și prin telefoanele date de la rectorat spre laboratoare și apoi spre catedră, prin care eram anunțat că trebuie să merg să ridic plicul cu corespondență, unde erau articole, studii sau teze de doctorat pe probleme de informatică, venite de la universități din SUA, Canada, Germania Federală, Anglia, Franța sau Israel, de exemplu. 

Când Centrul de Calcul al ASE s-a prăbușit prin implozie, am militat să vină în Catedra de Informatică Economică, pe un post didactic de conferențiar universitar, cercetătorul Csaba FABIAN. În scurt timp, Csaba FABIAN a devenit profesor universitar și conducător de doctorat. L-am apreciat mult pe profesorul  Csaba FABIAN pentru suflul nou adus în Catedra de Informatică Economică, legat de activitatea de cercetare științifică și de necesitatea derulării unor cicluri de cercetare științifică unde originalitatea rezultatelor trebuie să primeze 100%.

Csaba FABIAN a susținut cu succes, în anul 1975,  teza de doctorat intitulată  "Verknüpfung des Dekompositionsprinzips von Benders mit dem Prinzip des lexikographischen Suchens" la  Law and State Sciences Faculty, University of Bonn.

Csaba FABIAN a publicat în colaborare cărți referite prin:

Doru Lucian DUȚĂ, Csaba FABIAN - Metode matematice în optimizarea croirii, Editura Tehnică, București, 1983 

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN - Analiză și proiectare pe obiecte, Editura Societatea Autonomă de Informatică, București, 1996 

Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Iulian ÎNTORSUREANU - Allgemeine Informatik: Vorlesungsskripten, Editura ASE, București, 2003, 114 pag., ISBN:  9735943298

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Felix SIMION, Adina UȚĂ - Analiză și proiectare orientate obiect; Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Adina UȚĂ - Instrumente de tip CASE, Editura Societatea Autonomă de Informatică, București, 1998 

Metode și instrumente pentru dezvoltarea produselor software, 2003, 190 pag., ISBN: 9735943549

Virgil CHICHERNEA, Csaba FABIAN, Cornelia BOTEZATU, Rodica MIHALCA - Proiectarea sistemelor informatice, Editura SILVI, 2001, București 

Csaba FABIAN - Allgemeine Informatik, Wörterbuch der Fachbegriffe, Editura ASE, București, 1996 

Csaba FABIAN, V. IVANCENCO, I. ÎNTORSUREANU, O. MUNTEAN - Wörterbuch der Fachbegriffe, Editura ASE, București, 2002 

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Realizarea produselor software, Editura ASE, București, 2001 

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Realizarea produselor program aplicative, Editura ASE, București, 2003

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Modelarea orientată obiect, Editura ASE, București, 2009, 215 pag., ISBN: 9786065052642

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN,  Anca ANDRONESCU, Adina UȚĂ - Bazele dezvoltării produselor software, 2003, 194 pag., ISBN: 9735943557

Profesorul Csaba FABIAN a coordonat teze de doctorat susținute cu succes în ASE pentru tineri valoroși, precum Silviu BÂRZA, Laurențiu JISA, Gabriel RAICU, Maria MOISE, Tudor DUMITRESCU, Iulian ÎNTORSUREANU, Anca ANDRONESCU, mulți dintre ei devenind profesori universitari, dar și pentru alții.

(25 septembrie 2006)

Lolita CERCEL tot om este și ea

 
Lolita CERCEL este un personaj generat, dar nu este ceva picat din cer. 
Niște persoane au gândit acest personaj.
Acele persoane au definit caracteristicile  Lolitei CERCEL.
Au stabilit și numele de Lolita CERCEL.

Lolita CERCEL dă senzația că există ca atare, dar ceea ce face Lolita CERCEL.

Lolita CERCEL este exact ce sunt cei ce au generat-o, nici mai mult, nici mai puțin.

Lolita CERCEL are un repertoriu format din piese precum:

Pe peronu’ de la garã

Stau la geam

Vorba lu´ mama

Mă Iubește Lumea
Vai ce jale și ce dor

Lolita CERCEL este o solistă care va rămâne așa dacă creatorii ei o vor mereu aceeași.

Lolita CERCEL își modifică vocea să arate că timpul trece și peste ea, atât cât creatorii ei doresc să arate, nici mai mult, nici mai puțin.

Lolita CERCEL va putea să cânte orice, la fel de bine ca muzica cu care a fost lansată.

Creatorii lui Lolita CERCEL sunt oameni deștepți care știu meserie, căci în comparație cu ION al lui Nicolae CIUCĂ, Lolita CERCEL chiar funcționează și încă bine.

Lolita CERCEL este momentul care arată că se poate orice, despre orice, cu orice, dar limitele sunt date de cei care vor să atingă un scop. O echipă deosebită va face ceva deosebit cu Inteligența Artifială.

Acum mulți ani, profesorul de la Politehnică, Tudor BRĂGARU a zis că oamenii dispun de toate dispozitivele elementare care permit realizarea tehnică a oricărei dorinți pe care o definim, cu condiția să avem ideea novatoare. Acum Inteligența Artificială permite realizarea oricărui vis, oricărei idei. Totul este să știm să formulăm corect și complet ideea ca specialiștii s-o preia și s-o implementeze cu Inteligența Artificială. Lolita CERCEL este doar un exemplu. Acest exemplu dacă este dus mai departe, Lolita CERCEL:

- își va îmbunătăți repertoriul,

- va cânta orice fel de muzică ne-am dori,

- ar cânta și dansa, ar face simultan acrobații,

- ar face ceea ce mulți cântăreți își doresc.

Toate depind de oamenii care sunt în spatele lui Lolita CERCEL și care folosesc instrumente  IA care generează momwente cu acest personaj. Limitele lor se transferă lui Lolita CERCEL, căci viața lui Lolita CERCEL depinde de aptitudinile echipei care a lansat-o.

(25 septembrie 2026)

Fostul meu student Alin ZAMFIROIU - completare

Am în mână lucrarea referită prin: 

Alin ZAMFIROIU - Metrici software de evaluare a calității aplicațiilor mobile din mediul educațional, Editura ASE, București, 2016, 136 pag, ISBN: 978-606-34-0050-6.

Cartea are o Introducere, opt capitole, concluzii, o bibliografie, două anexe și un rezumat în limba engleză.

Bibliografia de la paginile 117-121 conține 59 de titluri de lucrări apărute în intervalul 2002-2015. Numele lui Alin ZAMFIROIU apare în cinci materiale incluse în bibliografie. 28 de titluri din bibliografie aparțin unor autori români și sunt strict legate de probleme de programare sau de dezvoltare de aplicații software, ce arată intenția autorului de a aprofunda aspectele legate de metricile software destinate evaluării calității aplicațiilor mobile, astfel încât cititorul să obțină acele elemente care să-i permită să evalueze în mod riguros calitatea  propriilor aplicații mobile pe care le dezvoltă.

Introducerea, de la paginile 7-10 este destinată

Capitolul 1, de la paginile 11-16, intitulat Rezultate obținute în domeniul calității aplicațiilor mobile, prezintă cinci criterii de clasificare, iar figura 2.1 sintetizează structuri de aplicații mobile care se bazează pe aceste criterii. Toate elementele sunt detaliate în subcapitolele ce urmează, prezentând scheme de arhitecturi corespunzătoare în figuri bine structurate.

Capitolul 2, de la paginile 17-28, intitulat Tipologiile aplicațiilor mobile complexe, prezintă o clasificare în funcție de dimensiunile prin care sunt diferențiate acestea. La pagina 14 sunt enumerate opt cerințe de calitate ale M-aplicațiilor mobile, în contextul în care calitatea trebuie definită, măsurată, asigurată și trebuie să țină seama de grupul țintă.

Capitolul 3, de la paginile 29-36, intitulat Aplicații mobile pentru mediul educațional, prezintă funcții pe care le realizează aplicațiile de M-Learning și aici mă refer la accesarea de materiale didactice, evaluarea studenților, comunicarea dintre studenți, problemele de acces la platformă, elemente de selecție pentru a respecta cerințe de personalizare, asigurarea securității în funcționare și reflectarea dinamicii la toate nivelurile pentru toate elementele care sunt părți în procesul de instruire digitalizat.

Capitolul 4, de la paginile 37-50, intitulat Sisteme de caracteristici de calitate pentru aplicațiile mobile, prezintă 13 factori care influențează calitatea aplicațiilor mobile și în figura 4.2 sunt date caracteristicile de calitate ale acestor aplicații. Sunt detaliate caracteristici precum lizibilitatea, modificabilitatea, reutilizabilitatea, integrabilitatea, testabilitatea, fiabilitatea, continuitatea, portabilitatea, utilizabilitatea, interoperabilitatea, dar și alte caracteristici specifice securității aplicațiilor mobile sau interacțiunii acestora cu utilizatorul. Influențele dintre caracteristici sunt prezentate sugestiv în figura 4.12.

Capitolul 5, de la paginile 51-60, intitulat Obținerea ponderilor folosite în construirea metricilor de evaluare a calității aplicațiilor de M-Learning, este un capitol extrem de important pentru că face lumină în problema ponderilor utilizate de către indicatorii care alcătuiesc o metrică. Autorul arată că sistemele de ponderi au la bază ipoteze de start și ceea ce este foarte important, se bazează pe acceptarea acestor ipoteze. Se discută un aspect important și anume stabilitatea ponderilor în raport cu variațiile condițiilor specifice de exploatare a aplicațiilor mobile în general și a aplicațiilor mobile orientate spre educație, în special. Tabelele 5.5, 5.6 și 5.7 exemplifică rezultatele obținute de autor în procesul de cercetare pe care l-a derulat.

Capitolul 6, de la paginile 61-80, intitulat Modul de construire a metricilor de evaluare a calității aplicațiilor de M-Learning, prezintă o tehnologie de construire iterativ-convergentă a unei metrici pentru evaluarea calității aplicațiilor mobile, unde indicatorii ca expresii analitice sunt analizați prin prisma proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul necompensatoriu, în condițiile în care suma ponderilor este egală cu unitatea. Pentru indicatorii enumerați în tabelul 6.2 sunt date expresii analitice la paginile 68-72, iar tabelele 6.3 și 6.4 dau ponderile indicatorilor, așa cum a rezultat din testarea unei aplicații mobile în mediul educațional pe un eșantion reprezentativ. Este interesant modul de tratare, căci după parcurgerea acestui capitol, cititorul are suficiente elemente pentru a dezvolta metrici pentru aplicațiile sale mobile.

Capitolul 7, de la paginile 81-100, intitulat Validarea și rafinarea metricilor de evaluare a calității, prezintă o schemă sintetizată în figura  7.1 pentru derularea procesului de validare. Consider că partea experimentală, derulată prin mai multe iterații, l-a condus pe autorul cărții la o astfel de construcție, pe care o consider stabilă și finită. Elementele concrete luate în considerare pentru aplicația MCSAM - Managementul Calității Software - Aplicație Mobilă îmbină elementele teoretice cu cele practice și oferă cititorului suficiente elemente pentru a-și valida singur propria metrică. Tabelul 7.1 este un exemplu concret de efectuare a măsurătorilor, iar tabelele 7.2-7.5 arată rezultate ale calculelor de indicatori utilizați concret pentru evaluarea calității aplicației mobile considerate.

Capitolul 8, de la paginile 101-110, intitulat Creșterea calității aplicațiilor mobile,  prezintă concepte importante pentru calitatea aplicațiilor  mobile pornind de la cele patru etape ce trebuie parcurse dacă se dorește îmbunătățirea calității, căci despre optimizare este dificil de vorbit. La pagina 102 sunt identificate funcții obiectiv și sunt deschise discuțiile ca pornind de la  optimizarea multicriterială, să se obțină îmbunătățiri care să vizeze simultan mai multe cerințe. Este important să se analizeze costul calității aplicațiilor mobile, cercetarea unei astfel de probleme necesitând un timp foarte îndelungat, paralel cu studierea celor șase factori de influență a calității enumerați la pagina 109.

Concluziile de la paginile 111-116 au menirea de a fixa  ideile de bază legate de cele 12 soluții originale SO1, SO2, .., SO12, obținute de autor în procesul de cercetare științifică.

Anexa I conține lista de acronime, dată sub forma unui tabel cu  două coloane. Pe prima coloană sunt date  23 de acronime, iar pe cea de-a doua coloană se prezintă semnificația acronimelor respective.

Anexa II conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică, exact așa cum apar în lucrare, cu semnificațiile lor. Autorul a căutat să utilizeze denumiri de variabile care să elimine ambiguitatea modelelor și să existe o legătură între denumirea variabilei și semnificația acesteia. A căutat să asigure ortogonalitatea numelor de variabile. Variabilele durata și duratai necesită o abordare separată.

Rezumatul în limba engleză de la paginile 131-134 concentrează elementele legate de necesitatea unei astfel de cercetări și definește cinci obiective pe care autorul le-a urmărit. Aici se face rezumatul fiecărui capitol, fără a se depăși șapte rânduri când se analizează un capitol.

Se vede că Alin ZAMFIROIU stăpânește foarte bine problema, că știe să structureze prezentarea într-un mod echilibrat, coerent, pentru a asigura completitudinea, rigurozitatea și claritatea abordării.

(25 septembrie 2026) 

Profesorul Ion SMEUREANU de la DICE

Pe profesorul de azi Ion SMEUREANU îl știu de pe vremea când el era student în ultimul an de facultate. Am avut cursul de Programe aplicative la seria lui de studenți și am însoțit în anul 1980 un grup de studenți din care făcea parte și Ion SMEUREANU la Colocviul Național Studențesc „Probleme actuale ale informaticii și matematicii aplicate” de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Nu a trecut mult timp și l-am reîntâlnit pe absolventul Ion SMEUREANU în Catedra de Cibernetică Economică, fiind de această dată colegi.

Anii au trecut și în 1990, Ion SMEUREANU a intrat în grupul membrilor fondatori ai Catedrei de Informatică Economică, alături de 

Constantin Gelu APOSTOL

Nicolae APOPEI

Constantin BARON

Constanța BODEA

Gheorghe DODESCU

Adriana IONESCU

Afrodita IORGULESCU

Ion IVAN

Ion LUNGU

Rodica MIHALCA

Ioan ODĂGESCU

Florin PILAT

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

În intervalul 1963 - 1971, Ion SMEUREANU a fost elev de școală generală.

În intervalul 1971 - 1975, Ion SMEUREANU a fost  elev al Liceului Economic din Rm. Vâlcea.

În intervalul 1976 - 1980, Ion SMEUREANU a fost student al Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din ASE.

În intervalul 1980 - 1981, Ion SMEUREANU a fost analist-programator la Institutul Central de Conducere şi Informatică - ICI București.

În intervalul 1981 - 1984, Ion SMEUREANU a fost analist - programator, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE din  A.S.E.

În intervalul 1984 - 1990, Ion SMEUREANU a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică.

În intervalul 1990 - 1993, Ion SMEUREANU a fost lector universitar în Catedra de Informatică Economică.

În anul 1992, Ion SMEUREANU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Ion SMEUREANU - Aplicații ale ciberneticii şi informaticii economice în optimizarea aprovizionării şi desfacerii producţiei întreprinderii, ASE București, 1992, 189 pag.

Stagiul doctoral a fost derulat sub coordonarea profesorului universitar Eugen ȚIGĂNESCU.

În intervalul 1993 - 1997, Ion SMEUREANU a fost conferențiar universitar în Catedra de Informatică Economică.

Începând cu anul 1997, Ion SMEUREANU a devenit profesor universitar în Catedra de Informatică Economică, actualmente Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.

În intervalul 1996 - 2000, Ion SMEUREANU a fost șeful Catedrei de Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2016, Ion SMEUREANU a fost decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE.

În intervalul 2016 - 2024, Ion SMEUREANU a fost prorector al ASE.

În data de 12.02.2025  Senatul ASE a hotărât acordarea titlului „Meritul universitar cu medalie de aur – Virgil Madgearu”, profesorului Ion SMEUREANU. La data de 03.04.2025 i-au fost înmânate în ședință festivă în Aula Magna, Diploma și medalia de aur, profesorului Ion SMEUREANU, de către rectorul ASE, profesorul universitar Nicolae ISTUDOR.

De-a lungul celor 40 de ani de activitate didactică, profesorul Ion SMEUREANU  a publicat cărți din care aici refer pe următoarele: 

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Programarea în limbajul C/C++, Editura CISON, București, 2001, 307 pag, ISBN: 9739972578

Ion SMEUREANU, Georgeta DRULĂ - Multimedia: concepte și practică, Editura CISON, București, 1997, 410 pag, ISBN: 973963708

Ion SMEUREANU, Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ - Structuri și obiecte în C++: note de curs și teste grilă,  Editura CISON, București, 1998, 180 pag, ISBN: 9739862314

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Programarea orientată obiect în limbajul C++,  Editura CISON, București, 2002, 333 pag, ISBN: 9738301068

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ, Adriana REVEIU - Visual C#.Net,  Editura CISON, București, 2004, 311 pag, ISBN: 9738301122

Ion SMEUREANU,  Marian DÂRDALĂ, Adriana REVEIU - Tehnologii multimedia, Editura CISON, București, 2008, 134 pag, ISBN: 9786065051348

Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Programarea minicalculatoarelor în limbajul Fortran 77: vol. 1, Lito ASE, București, 1990, 134 pag

Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Elemente de tehnica programării în Limbajul Fortran 77: vol. 2, Lito ASE, București, 1990, 142 pag

Ion Gh. ROȘCA,  Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU - Programarea structurată în Fortran 77: culegere de exerciții, Lito ASE, București 1992, 401 pag.

Ioan ODĂGESCU, Pavel NĂSTASE, Ion IVAN, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion SMEUREANU, Radu MÂRȘANU, Ion DOBRE, Vasile PETROVICI - Programe aplicative: culegere de probleme: uz intern, Lito ASE, București, 1984, 431 pag

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Tehnologii de acces la date ASP.NET, Editura ASE, București, 2008, 133 pag, ISBN: 9786065051195

Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ioan ROXIN, Ilie TAMAȘ, Ion LUNGU, Constanța BODEA, Ion SMEUREANU, Ion TEODOR, VASILE AVRAM  - Culegere de probleme la disciplina sisteme informatice și bănci de date: S.G.B.D. Socrate-Mini și Socrate-Felix, Lito ASE, București, 1989, 134 pag.

Ion IVAN, Ion SMEUREANU - Programarea în limbajul C, Culegere de probleme, Editura ALFAR, Rm. Vâlcea, 1992 261 pg, ISBN 973-95080-6-5 

Ioan ODĂGESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Viruși informatici și bombe logice, Editura ALDO, București, 1991, 136 pag, ISBN: 973-95353-0-5

Profesorul Ion SMEUREANU a coordonat tezele de doctorat ale unor tineri deosebit de valoroși, dintre care enumăr aici pe Lidia BALABAN, Irina RADU, Tiberiu GEORGESCU, Irina RAICU, Bogdan IANCU, Alexandra RUSĂNESCU, Cristian BUCUR, Dan TOFAN, Cătălin SERAFIMESCU, Narcisa ISĂILĂ, Justina FERCALĂ, Cosmin RABLOU, Mădălina ZURINI, Iulian CONDRATOV, Alina VLĂSCEANU, Cătălin NĂCHILĂ, Dumitru FANACHE, Ramona LUPU, Paul BĂLĂNOIU, Radu NICOLAE, Adam ALTĂR-SAMUEL, Andreea DIOȘTEANU, dar și încă alți câțiva.

Am colaborat cu profesorul Ion SMEUREANU ani buni, fiind colegi în Catedra de Informatică Economică și mi-am dat seama că am în față un profesionist adevărat, un om eficient, cu gândire profundă, o fire analitică, un programator care nu lasă nimic să treacă de mâna lui până nu funcționează perfect. Când am lucrat la culegerea de probleme publicată în 1992 am comunicat foarte mult, am colaborat fără asperități și am cooperat până am ajuns la forma care ne-a satisfăcut pe amândoi. Ca să vă dați seama cum stau lucrurile, la tehnoredactarea de la editură cineva a găsit de cuviință să înlocuiască ghilimelele cu apostrofuri în textele sursă pe care noi le obținusem de la calculator. În limbajul C, ghilimelele și apostrofurile au rosturile lor. Când ne-am dat seama a trebuit să reparăm greșeala de tehnoredactare, făcută fără să fim întrebați, și atunci fiecare dintre noi a dat măsura atenției și răbdării cu care am analizat fiecare linie sursă, pentru a nu apărea erori pe care cititorul nostru, studentul din anii terminali ai Secției de Informatică Economică, le-ar fi considerat erori impardonabile. Am muncit din greu și am reușit, iar culegerea, zic eu, ne reprezintă perfect și acum; la 34 de ani, nu are uzură morală câtuși de puțin, deși limbajul C a trecut prin multe stadii de dezvoltare.

(24 septembrie 2026)