Seriile de timp și erele geologice

Eu am zis și o repet: cu statistica se demonstrează orice. Statistica, operează în practică cu indicatori statistici, pe care noi îi construim după bunul nostru plac și facem cu ei ceea ce vrem, tot după bunul nostru plac, dar dăm senzația celor din jur că prezentând niște valori numerice suntem obiectivi, riguroși și mai ales cinstiți, deși realitatea este cu totul alta, căci statistica este instrumentul la dispoziția oricui, pentru a justifica orice.

Totuși, există și o latură etică în statistică, numai că foarte puțini dintre profesioniști apelează la ea, pentru a folosi statistica pe post de știință și nu de instrument politic pentru a fundamenta decizii aberante. Ca să dau numai un exemplu, atunci când se lucrează cu serii de date, condiția de reprezentativitate a rezultatelor care folosesc metode statistice este ca datele să fie omogene. Există modalități de a verifica dacă datele sunt omogene, modalități, care în realitate sunt ocolite cu grație, pentru a nu-i îndepărta pe utilizatorii de metode pseudo-științifice de la obiectivele lor subtile, mârșave și manipulatoare.

Propovăduitorii încălzirii globale operează cu serii de date înregistrate pe termen lung, pentru a demonstra că în ultimii 100 de ani sau în ultimii 50 de ani sau în ultimii 10 ani temperaturile medii au crescut cu câteva grade. Ei uită să spună elementele esențiale care dau veridicitate indicatorilor agregați.

Pentru a calcula temperatura medie zilnică se stabilește un algoritm. Ideea este ca respectivul algoritm să se respecte tot timpul. Dacă vorbim de temperaturile medii din ultimii 50 de ani, am mari dubii, că algoritmul a fost definit atunci și a fost respectat cu strictețe an de an. Dacă într-un an nu s-a respectat, aplicăm proverbul machedonesc, care zice că dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-at, totul c-c-at se numește. Ca să fiu mai clar voi da un exemplu: la un examen de admitere se susțin 3 probe și candidatul a obținut nota 6,20 la prima probă, nota 8,80 la a doua probă și nota 7,60 la a treia probă. Se introduc datele de pe teză în baza de date 6,20 pentru prima probă, 7,80 din greșeală pentru a doua probă și 7,60 pentru a treia probă, fără a se face vreo verificare, căci procedura așa a fost definită. Media afișată la calculator este de 7,20 în loc de 7,53 cât i se cuvine candidatului. Cele 33 de sutimi îl aruncă pe candidat în jos cu cel puțin 100 de locuri la o concurență de 6 candidați pe un loc. În cazul seriilor de timp, lucrurile sunt extrem de importante. Trebuie stabilit algoritmul pentru calculul temperaturii medie zilnică, apoi trebuie stabilit cum se calculează temperatura medie lunară și apoi cum se obține media temperaturii anuale. În toate cazurile trebuie stabilit modul în care se va conchide că mediile temperaturilor sunt reprezentative. Se știe că atunci când seriile de timp sunt foarte lungi și apar fluctuații, pentru a identifica trendul se calculează mediile mobile. Și aici este o mare discuție legată de reprezentativitatea acestor medii mobile, căci ele sunt agregări de alte date care la rândul lor au fost agregate. Mai apare o discuție legată de  faptul că o eră geologică se întinde pe câteva milioane de ani, iar noi dispunem de date măsurate de cel mult 200 de ani, iar extrapolările se dovedesc hazardate, iar cei care se expun cu așa ceva, devin simpli scamatori, care scot din joben tot ceea ce-și doresc, mai ales că trag concluzii care nu costă bani.
(03 octombrie 2025)