Schimbările miniștrilor de externe influențează politica externă a unui stat?

Dacă stau și mă gândesc cu mai multă atenție, observ că sunt state unde miniștrii de externe se schimbă foarte des, caz în care consider eu, apar probleme serioase în a asigura continuitatea aplicării strategiilor și măsurilor concrete de politică externă, în timp ce alte state operează schimbări cu frecvență foarte mică la nivelul miniștrilor de externe, garantând continuitatea în tot ce se cheamă politică externă a statelor respective.

Voi lua exemplul Rusiei care în 

Sergey LAVROV este ministru de externe al Rusiei din 24 februarie și până în prezent, perioadă în care în România au fost miniștrii de externe: Mihai Răzvan UNGUREANU, Adrian CIOROIANU, Lazăr COMĂNESCU, Cristian DIACONESCU, Cătălin PREDOIU, Teodor BACONSCHI, Andrei MARGA, Titus CORLĂȚEAN, Teodor MELEȘCANU, Bogdan AURESCU,  Ramona MĂNESCU, Luminița ODOBESCU, Emil HUREZEANU, adică raportul este 1:13 cel puțin, căci anumite persoane de la noi au revenit pe poziție după anumite intervale de timp.

Și înainte de 1989 în România comunistă din 30 decembrie 1947 până în 22 decembrie 1989 la ministerul de externe s-au perindat 12 miniștrii, ceea ce nu este prea mult căci totuși vorbim de 42 de ani, iar aceștia au fost Ana PAUKER, Simion BUGHICI, Grigore PREOTEASA, Ion GEORGHE MAURER, Avram BUNACIU, Corneliu MĂNESCU, George MACOVESCU, Ștefan ANDREI, Ilie VĂDUVA, Ioan TOTU, Ion STOIAN, fără a uita că Andrei GROMÎKO a fost ministru de externe al URSS în intervalul 1957–1985, adică 28 de ani.

Numai diferențele de pregătire, practica în politica internațională, experiența în diplomație, fac din variația persoanelor care ocupă fotoliul de ministru de externe, un factor nefavorabil, ceea ce se reflectă în mod negativ asupra deciziilor și soluțiilor la problemele internaționale, căci viața nu stă pe loc, până un nou ministru se acomodează cu ceea ce are de făcut. Am văzut cum un ministru zicea doar YES, YES, YES la o întâlnire cu un secretar de stat al USA sau cum a făcut good point regelui Spaniei și cu asta a spus totul când am vrut să definesc chestiuni de eficiență în politica externă.

Țările democratice au schimbări la nivelul miniștrilor de externe, dar aparatul profesionist din minister asigură continuitatea. Și la noi tot așa se produc lucrurile.




(26 ianuarie 2026)