Afacerea ISI

ISI înseamnă Institute for Scientific Information și are rolul de a menține la un standard deosebit de ridicat calitatea activității de cercetare științifică, finalizată prin publicarea rezultatelor științifice originale în reviste de înalt prestigiu.

La noi ideea de standard de calitate a actului științific a apărut destul de târziu și a speriat pe toată lumea, căci mulți cercetători credeau că transcrierea din alte articole, fără a fi citată suresa, este activitate de cercetare științifică. Marele meu noroc a fost că am avut conducător de doctorat pe profesorul Ludovic TÖVISSI, care m-a învățat cu deosebit tact cum se face o bibliografie și ceea ce este plagiat și cum să nu cad în păcatul încălcării regulilor deontologice ale cercetării științifice.

Pe vremea când revistele se tipăreau, exista posibilitatea recuperării costurilor privind:

- tipărirea revistei,

- distribuirii revistei,

- evaluării științifice, 

- activitatea redacției,

dar după postarea revistelor exclusiv în format electronic, chestia cu abonamentele deja este o problemă, dar costurile privind evaluarea științifică a articolelor, activitatea redacției, dar și alte cheltuieli presupun un alt mod de abordare a întregului proces, astfel încât a face bani din existența unei reviste nu este deloc o treabă ușoară, iar revistele nu-și mențin statutul de reviste ISI dacă nu oferă beneficii celor care asigură direct calitatea articolelor și ritmicitatea apariției numerelor de revistă.

Se știe că promovările pe poziții din mediul academic sau în laboratoarele de cercetare se realizează în funcție de articolele punlicate în reviste ISI, ceea ce dezvoltă procese comerciale concretizate prin raporturi cerere - ofertă, cu efecte deosebit de interesante în generarea surselor de finanțare a activităților de evaluare și de tipărrire (postare) a articolelor din fiecare număr de revistă. Este vorba de o adevărată afacere de a deveni revistă ISI în primul rând și de a publica articole într-o revistă ISI. Totul are costuri nu neapărat din punct de vedere bănesc, ci din punct de vedere al timpului și al managementului ce trebuie asigurat unei reviste pentru a obține statutul de revistă ISI și mai apoi de a avea posibilitatea de a publica articole în revista ISI. Se știe că persoanele care fac analiza calitativă a articolelor au denumirea de scientific reviewer și nu oricine are o astfel de calitate, iar cel ce o are, când o amintește în CV-ul său deja capătă un anume statut. Numai că cei ce sunt scientific reviewer de talie internațională mai trebuie și plătiți, iar banii nu prea vin de la cititorii de reviste care sunt abonați, ci de la autorii de articole setoși de a li se publica articole pentru a îndeplini criterii de promovare.

(31 ianuarie 2025)