PNRR ca exercițiu de management

PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie privit ca exercițiu de management pentru că are:
- multe activități,
- activitățile au termene,
- activitățile au executanți,
- există responsabilități,
- sunt alocate sume,
- există condiții de decontare.

Acum mulți ani, împreună cu fostul meu student Adrian POCOVNICU am definit un indicator IG care avea valori cuprinse în intervalul [0; 1]. Dacă IG = 1 însemna că toate activitățile au început la termenele planificate și s-au încheiat la termenele planificate. Dacă IG = 0 nicio activitate nu a început la termenul planificat și nu s-a încheiat la termenul planificat. Dacă IG are o valoare apropiată de 0,9 înseamnă că foarte multe dintre activități au început și s-au terminat la termenele planificate. Dacă, din contră IG are o valoare mai mică decât 0,4 înseamnă că foarte multe dintre activități nici nu au început și nici nu s-au încheiat la termenele planificate. Indicatorul IG vorbește despre calitatea managementului unui proiect și de calitatea managerului de proiect. În cazul de față, jaloanele din PNRR vor fi tratate drept activități și așa cum stau lucrurile, din nivelul decontărilor, rezultă că indicatorul IG << 0,4 ceea ce arată că ne aflăm în fața unui management neperformant. Lucru nu trebuie să mire pe nimeni, din moment ce gradul de absorbție de fonduri europene nu a fost niciodată de 100% așa cum a absorbit fonduri europene  Polonia. 

La PNRR o problemă spinoasă este cea a pensiilor speciale și dificultatea soluționării vine din faptul că marii decidenți ai eliminării pensiilor speciale sunt cei care dețin ei înșiși pensii speciale și nimeni nu dorește să-și taie singur craca de sub picioare, căci nimeni nu spune: Doamne, ia-mi, ci toată lumea zice: Doamne, dă-mi! 

(07 iunie 2023)