Eu și unanimitățile

Am o părere foarte proastă despre unanimități. Unanimitățile, în mintea mea, nu înseamnă că oamenii chiar cred toți la fel ca să voteze la fel. Unanimitatea înseamnă, după mine, indiferență, lehamite și dispreț. oamenii aduși forțat la o adunare, nu ascultă nimic, se gândesc la chestiunile lor de zi cu zi și când se supune ceva la vot, mecanic, fără să stea pe gânduri, ridică mâna, să voteze prima variantă. Așa s-a întâmplat când s-a supus la vot varianta cu votul împotrivă, lumea nu a fost atentă și în unanimitate populația din sală a votat împotrivă. Și așa a rămas. A fost o strategie de a obține ceva, folosind unanimitatea și mai ales neatenția populației din sală. Eu detest unanimitățile, căci ele scot la iveală tot ceea ce este cel mai rău dintr-un popor mai mult sau mai puțin numeros. Îmi aduc aminte cum înainte de 1989, Nicolae CEAUȘESCU era copleșit de unanimitățile cu care el era votat, cu care legile erau votate cu care la congrese se luau decizii și se adoptau documente.

În viața mea, am avut parte de trei unanimități, care m-au dezamăgit prin viteză și prin efecte.

Prima unanimitate a fost când am fost ales secretar ASC în anul al IV-lea din studenție. Era seara, după ore și lumea numai la alegeri nu se gândea când la toți ne chiorăiau mațele de foame. Ședința a fost scurtă, cu un singur punct pe ordinea de zi. Era statutară. S-a făcut o singură propunere. S-a votat și a fost o unanimitate tristă.

A doua unanimitate a fost într-o toamnă prin 1980 parcă. Eram adus de la baza de practică din Focșani la ședința de alegeri pentru biroul organizației de bază. Eram ales în acel birou. Nu mă cunoștea nimeni și nici eu nu cunoșteam pe nimeni. S-a supus la vot și a fost unanimitate, dar o unanimitate fulgerătoare căci tot ce s-a supus în acea seară la vot, s-a votat în unanimitate.

A treia unanimitate s-a produs undeva în anul 1996 când au fost alegerile de consilieri de sector. Era o sală cu vreo 350 de suflete. S-au făcut propuneri. Cineva m-a propus pe mine. Se vota imediat după propunere și se numărau voturile pentru. Am obținut unanimitate. Eram la finalul votului primul pe listă. Cuiva i-a venit ideea de a așeza în fruntea listei pe cei care se auto-propuseseră pentru funcția de primar, fără a fi votați cumva și așa am ajuns pe poziția a VIII-a, ceea ce m-a scârbit iremediabil.

Și acum când aflu că ceva s-a votat în unanimitate mă gândesc la lucruri îngrozitoare, căci unanimitatea mă neliniștește și uneori îmi dă frisoane.

(16 mai 2023)