Eu și bancurile

Mi-au plăcut bancurile atât să le ascult spuse de alții, cât să le spun și eu, chiar dacă nu mă laud că aș fi un talent ieșit din comun.

Știu bancuri cu Bulă.

Știu bancuri cu blonde.

Știu bancuri cu ardeleni.

Știu bancuri cu olteni.

Știu bancuri cu moldoveni.

Știu bancuri cu studente.

Știu bancuri cu studenți.

Știu bancuri cu culturiști.

Știu bancuri cu popi.

Știu bancuri cu nebuni.

Știu bancuri cu animale.

Știu bancuri cu diferiți meseriași.

Știu bancuri cu tipi de diferite etnii.

Știu bancuri cu români, cu nemți, cu americani.

Știu bancuri cu călugărițe.

Știu bancuri cu Sfântul Petru.

Știu bancuri cu Raiul și cu Iadul.

Știu bancuri despre draci.

Știu bancuri seci.

Știu bancuri cu perdea.

Știu bancuri cu diferite profesii.

Știu bancuri fără perdea.

Știu bancuri cu milițieni.

Știu bancuri absurde.

Știu bancuri despre diferiți politicieni.

Nu am un carnet cu bancuri. Dacă cineva începe să spună bancuri, îmi vin și mie în minte bancuri din aceeași zonă și le-aș spune cu mare plăcere. Caut să rețin poantele, căci am văzut situații în care unii uită chiar poanta, ceea ce este dezamăgitor. Am avut admirație întotdeauna pentru cei cu talentul de a spune bancuri, de a întreține atmosfera și mai ales de a le doza, în așa fel încât să crească în intensitate pe măsură ce se avansează în timp și oamenilor le crește apetitul pentru a asculta bancuri și mai bune și mai bune, 



(12 mai 2023)