Omenirea trăia mai fericită dacă nu apărea și nu se studia și nu se aplica teoria probabilităților. Fericiți cei săraci cu duhul, se zice! Este un mare adevăr. Acum că se știe teoria probabilității, aceasta se aplică în teoria riscurilor.
Dacă un om face o acțiune, probabilitatea ca ea să fie bine făcută este p = 0,5 în ipoteza că persoana lucrează omogen, adică face bine, dar și greșește, în egală măsură. Dacă sunt două persoane care fiecare execută aceeași operație independent, probabilitatea ca respectivii să facă simultan bine ceea ce fac este p = 0,25. Riscul ca ei să facă greșit, die separat, fie împreună, este q = 0,75.
Tot așa stau lucrurile și în cazul manipulării unui recipient cu viruși ucigași. Dacă este un laborator, riscul de a se produce un accident de manipulare a recipienților este cu mult mai mic, comparativ cu cazul în care există două laboratoare. Lucrurile devin și mai dramatice dacă sunt mai multe laboratoare și riscurile de producere a accidentelor de manipulare a recipienților cresc cu cât numărul de laboratoare este mai mare. Am presupus că indivizii din acele laboratoare au abilități care nu diferă de la un laborator la altul.
Dacă există focoase nucleare, problema se pune tot așa, chiar dacă există mai multe filtre așa cum există cele 12 chei care deschid o ușă dacă simultan sunt utilizate la Pražský hrad. Dacă însă cei ce manipulează butoanele o fac bine, dar pe lanțul de manevrare există mulți alții care au comportamente diferite, acestea se adaugă creșterii riscurilor de apariție a accidentelor nucleare. În consecință:
- cu cât trece timpu,
- cu cât crește numărul de focoase nucleare,
- cu cât se diversifică cei care manipulează,
- cu cât se accentuează uzura fizică,
cu atât riscurile accidentelor nucleare în depozitele cu focoase cresc necontrolat, ceea ce mă duce la concluzia că nu va fi nevoie de o decizie la nivel înalt pentru folosirea cu intenție a focoaselor nucleare, ci iadul se va dezlănțui exact așa cum s-a dezlănțuit pandemia cu COVID 19 din Wuhan, prin manipularea defectuoasă a unui flacon de către un individ neglijent.
Noi avem o vorbă: un nebun când aruncă un bolovan în râu, o mie de înțelepți caută să scoată bolovanul. Uneori reușesc, alteori, nu reușesc. Dacă bolovanul de la Wuhan a fost scos prin apariția vaccinurilor, bolovanul nuclear nu va mai fi scos, căci nu mai are cine s-o facă.
Există remedii, dar societatea umană nu este pregătită să le accepte și să le pună în practică.
Dacă un om face o acțiune, probabilitatea ca ea să fie bine făcută este p = 0,5 în ipoteza că persoana lucrează omogen, adică face bine, dar și greșește, în egală măsură. Dacă sunt două persoane care fiecare execută aceeași operație independent, probabilitatea ca respectivii să facă simultan bine ceea ce fac este p = 0,25. Riscul ca ei să facă greșit, die separat, fie împreună, este q = 0,75.
Tot așa stau lucrurile și în cazul manipulării unui recipient cu viruși ucigași. Dacă este un laborator, riscul de a se produce un accident de manipulare a recipienților este cu mult mai mic, comparativ cu cazul în care există două laboratoare. Lucrurile devin și mai dramatice dacă sunt mai multe laboratoare și riscurile de producere a accidentelor de manipulare a recipienților cresc cu cât numărul de laboratoare este mai mare. Am presupus că indivizii din acele laboratoare au abilități care nu diferă de la un laborator la altul.
Dacă există focoase nucleare, problema se pune tot așa, chiar dacă există mai multe filtre așa cum există cele 12 chei care deschid o ușă dacă simultan sunt utilizate la Pražský hrad. Dacă însă cei ce manipulează butoanele o fac bine, dar pe lanțul de manevrare există mulți alții care au comportamente diferite, acestea se adaugă creșterii riscurilor de apariție a accidentelor nucleare. În consecință:
- cu cât trece timpu,
- cu cât crește numărul de focoase nucleare,
- cu cât se diversifică cei care manipulează,
- cu cât se accentuează uzura fizică,
cu atât riscurile accidentelor nucleare în depozitele cu focoase cresc necontrolat, ceea ce mă duce la concluzia că nu va fi nevoie de o decizie la nivel înalt pentru folosirea cu intenție a focoaselor nucleare, ci iadul se va dezlănțui exact așa cum s-a dezlănțuit pandemia cu COVID 19 din Wuhan, prin manipularea defectuoasă a unui flacon de către un individ neglijent.
Noi avem o vorbă: un nebun când aruncă un bolovan în râu, o mie de înțelepți caută să scoată bolovanul. Uneori reușesc, alteori, nu reușesc. Dacă bolovanul de la Wuhan a fost scos prin apariția vaccinurilor, bolovanul nuclear nu va mai fi scos, căci nu mai are cine s-o facă.
Există remedii, dar societatea umană nu este pregătită să le accepte și să le pună în practică.
(16 marie 2022)
No comments:
Post a Comment