Doctoratul în America

Trebuie spus că doctoratul în America nu are nimic comun cu doctoratul în România și aș zice că nici cu cel din marea majoritate a țărilor din UE pentru că:

- nu este categorisit ca fiind învățământ de masă,

- doctoratul înseamnă doar cercetare ca unic job,

- se face doar la cu frecvență și e pe bune,

- conducătorul științific are contracte cu care finanțează stagiile,

- procedurile specifice stagiului sunt bazate pe onoare,

- durata stagiului doctoral nu e bătută-n cuie,

- susținerea tezei depinde strict de nivelul valoric al acesteia,

- autoexigența exclude manifestările mediocrilor zgomotoși,

- criteriile de acceptare sunt bazate pe valoarea candidatului,

- doctoratul se face în altă universitate decât cea absolvită,

- după terminarea doctoratui nu se rămâne în universitate,

- lucrul cu part time nu este nici conceput, nici acceptat.

Lucrurile sunt foarte clare, căci conducătorul de doctorat este el profesor, dar are contracte de cercetare care asigură finanțarea derulării stagiilor de doctorat în care doctoranzii lucrează la acele contracte și sunt plătiți, nu mul, ci ca să acopere cheltuielile cu cazarea, cu masa și să le rămână și lor un oarece epsilon de cheltuieli strict necesare. Față de doctoratele din spațiul mioritic unde bursele se dau de stat și doctoranzii desfășoară în principal tot felul de munci, dintre care unele și didactice. 

La universitățile americane stagiile doctorale se derulează ca activități de cercetare căci:

- industria plătește pentru a avea soluții originale la probleme noi cu acre ea se confruntă,

- contractele au termene și presupun soluții pe care le furnizează doctoranzii-cercetători,

- nicio activitate nu are caracter formal, conducătorul de doctorat gestionează totul,

- conducătorul de doctorat știe de la început de unde se pleacă și unde se ajunge,

- o comisie formată din somități în domeniu certifică dacă doctorandul a progresat,

- teza se elaborează dacă și numai dacă se obține aprecierea comisiei de somități.

În America sunt cunoscute anumite reviste și anumite reviste unde factorul de respingere este cel care dă valoare lucrărilor publicate și în lumea universitară sunt apreciați doctoranzii ale căror materiale sunt acceptate la acele conferințe sau la acele reviste. Susținerea tezei depinde dacă soluțiile originale au fost publicate sau prezentate la acele conferințe apreciate tacit ca fiind valoroase și nu oriunde și oricum.

Nivelul de transparență este maxim, iar teza se susține în universitate și se acordă diploma, fără a mai exista o validare de către minister, căci în universitate filtrele sunt atât de puternice încât plagiatul, lipsa de valoare și mediocritatea soluțiilor sunt excluse du desăvârșire, datorită atmosferei din departament și notorietății conducătorului științific.

(13 octombrie 2020)