Primitivismul în politica românească

Politica românească are la bază:

- minciuna,

- manipularea,

- hoția,

- parvenitismul,

- mediocritatea,

- negarea,

- ineficiența,

- inconsistența.

Vedem cum ca în show-bizz-ul de cea mai joasă factură unde notorietatea negativă este esențială  și este singura modalitate de a înregistra progrese în așa-zisul plan profesional, politicienii mioritici fac exact ceea ce fac curvele și cabotinii din show-bizz, prostituându-se în ultimul hal. Ei merg pe ideea că memoria colectivă este scurtă și în proporție de 64,3451209357234 % nu greșesc, motiv din care pedalează pe o asemenea soluție.

Nu ar avea explicație sub nicio formă gestul lui Viorel CATARAMĂ de a încerca să se autoinfecteze cu COVID 19, nu ar fi de înțeles zarva pe care și-a creat-o în jurul său Alexandru CUMPĂNAȘU, care după ce a candidat la prezidențiale ca și Viorel CATARAMĂ, culegând praful de pe toba lui STOGORACHE, iată-l acum consilier guvernamental.

Clar că în 30 de ani de așa-zisă democrație:

- nu s-au cristalizat principii,

- nu s-a format o clasă politică,

- nu s-a progresat de niciun fel,

ci în zgomotul unei democrații de mucava s-a bătut pasul pe loc, deși biata Uniune Europeană ne-a tras de ciuf să ieșim din mocirlă, dar tot acolo am rămas, mimând democrația, statul de drept, adevărul, evoluția și mai ales meritocrația. Cân mi-o aduc aminte pe biata Raluca TURCAN care vorbea de meritocrația din PNL, văd cum construcția ei de nisip se prăbușește când Ludovic ORBAN și Neltu TĂTARU silabisesc în limba lui SHAKESPEARE spre deliciul presei care reia și reia zicerile lor opintite, exact cum o făcea în vremea când George Crin Laurențiu  ANTONESCU se înscăunase vremelnic în fotoliul de la Cotroceni și se cremea și el să ciripească în franceză parcă deși dublu-repetent fusese în studenție.

Politicienii noștri sunt predictibili. După o mișcare a lor, imediat intuim cu 120% certitudine care va fi mișcarea următoare în beneficiul lor. Niciunul nu va face o mișcare onestă, spre beneficiul poporului, ci strict în propriul folos, măsurabil în arginți, trădare, lașitate și perdere de timp.

(13 mai 2020)