Observ că în ceea ce privește dezvoltarea de aplicații online de orice tip ar fi ele, pe meleagurile dmbovițene, datorită unei creativități debordantre se fac lucruri care nu țin seama de nimeni și de nimic. Se merge pe principiu. ce, vine ăștia să ne învețe pe noi? să ne maii scutească!
Numai așa se explică:
- structura aiuritoare a aplicațiilor mioritice,
- neomogenitatea construcțiilor din zone comune,
- absența unor butoane absolut indispensabile,
- inconsecvența în a actualiza site-utile,
- lipsa interconexiunilor dintre bazele de date,
- rămânerea la tipologii de acum 20-30 de ani,
- credința că utilizatorul este un sclav.
În loc să înveșe de la cei mai buni, dezvoltatorii noștri de aplicații online gafează constant, menținându-se într-un mod obscur de lucru, dar considerat de ei ca fiind original, mărețe, benefici și mai ales excepțional, deși în realitate, aplicațiile lor sunt execrabile pentru că utilizatorul le consideră:
- greoaie,
- neactualizate,
- incomplete,
- eronate,
- depășite,
- imposibile,
- neprietenoase.
Faptul că procesele de informatizare sunt făcute de amatori, nu de profesioniști au consecințe dintre cele mai nefericite. Voi lua doar un exemplu. Să zicem că denumirile de conturi sunt unice, lucru statuat în contabilitatea clasică. Este de neînțeles cum un același cont în două aplicații online au denumiri diferite, chiar dacă acestea nu diferă mult, dar sunt diferite. Denumirile trebuie să fie identice, adică:
- să fie formate din același număr de cuvinte,
- cuvintele să fie puse în aceeași ordine,
- lungimile șirurilor să fie egale.
Unele aplicații online destinate publicului arg, folosesc termeni de specialitate, tocmai pentru a fi ermetice, de neutilizat, căci la români, unii nu înțeleg că mediul online înseamnă aplicații populare, pe înțelesul tuturor, folosind termeni simpli, care nu necesită studii academice, ci 8 clase, nu mai mult.
Sunt aplicații de un absurd strălucitor, în care construcțiile nu au nicio logică. Se folosesc modalități de autentificare de doi bani, ceva mai dure decât la transferurile bancare, deși acele aplicații presupun introduceri de date în care validarea accesului doar prin parolă este suficient, iar solicitarea codului generat și transmis pe telefon este deja abuzivă.
În loc să se strângă toți cei interesați în a face o alicație online și să se inspire din ceea ce au făcut alții și funcționează, fiecare dezvoltator face ceea ce-l taie capul și se ajunge fix la implementarea proverbului: câte bordeie, atâtea obiceie. Ceea ce este foarte rău, mai ales că oricine are posibilitatea de a intra pe două aplicații care ar trebui să aibă același șablon și în loc să lucreze direct și la obiect, pierde timp pentru a se familiariza cu aplicații care nu diferă semnificativ, dar care au totuși lucruri diferite, ceea ce îngreunează foarte mult soluționarea de probleme de către utilizatorii grăbiți, mai ales.
În opinia mea, este deosebit de important ca în dezvoltarea de aplicații online să lăsăm spiritul nostru mioritic, creator, original și inimitabil, care se bazează pe faptul că cuvântul dor este intraductibil și să învățăm de la alții ceea ce la ei funcționează de ani și ani. Șansa noastră este de a lua ceea ce este cel mai bun de la mai mulți verificați de practică și de a face ceva cu adevărat:
- nou,
- modern,
- prietenos,
- direct,
- eficient.
Orice altă abordare provincială, nu face altceva decât să ne arunce într-un trecut tenebros, neproductiv și mai ales nefrecventabil, din moment ce utilizatorii au alternative de calitate superioară în altă parte, ei nemaifiind nici prizonierii și nici sclavii unor dezvoltatori de software discreționari.
(11 februarie 2020)
No comments:
Post a Comment