Am fost contemporan cu Toma CARAGIU

De la Toma CARAGIU am invatat ca un actor mare este mare si la repetitii, este mare si la premiera, este mare la oricare alta reprezentatie cu piesa pe care o joaca. Un actor mare nu va spune niciodata ca da rasol la repetitie si ca va face rahatul praf la premiera.

Pe Toma CARAGIU l-am vazut atat la sediul din Izvor, cat si la cel de la Biserica Icoanei ale  Teatrului BULANDRA.  Mie imi placea ca la BULANDRA se soptea nu se urla ca la National. Actorii jucau, nu alergau ca bezmeticii ca la National. Probabil si unde scena era cam mica si la Izvor si la Biserica Icoanei.

Toma CARAGIU era un profesionist. Piesa Elisabeta R am vazut-o de doua ori la date diferite si Toma CARAGIU a jucat rolul sau de fiecare adta un pic altfel, cu alte nuante, dar de fiecare data mi-a aratat ca este meserias. Si in piesele lui CARAGIALE era magnific Toma CARAGIU. Felul in care el spunea numele Zoe era cu totul special si inimitabil, lasand sa inteleaga ca vrea parca s-o imblanzeasca pe aceasta. El era TIPATESCU, iar Rodica TAPALAGA era Zoe.

daca regret ceva, regret ca nu am reusit sa vad versiunea la piesa Revizorul in regia lui CIULEI in care se zice ca Toma CARAGIU avea contributii decisive, care au determinat ca piesa sa fie ancorata in realitatea zilelor in care se juca, drept care a fost interzisa.

(05 ianuarie 2020)