Testul de a vedea că un meseriaș este prost, adică:
- nepriceput,
- arogant,
- neîndemănatic,
- lăudăros,
este simplu. El vine și primul lucru pe care îl face este acela de a arăta că lucrările similare făcute în casă de alții sunt:
- neinspirate,
- nefinistate,
- eronate,
- deformate,
- încărcate,
- nereușite.
De fiecare dată, meseriașul care și-a criticat predecesorii a executat lucrări cu mult:
- mai slabe calitativ,
- mai scumpe la tarif,
- mai lăbărțate ca timp,
- mai costisitoare ca materiale,
- mai multe rebuturi.
Deci în concluzie, meseriașul care vine la mine în casă și începe să se laude și să critice pe ceilalți care au făcut diverse lucrări, este considerat de mine a fi un mare prost și este rugat să treacă la treabă, căci nu mă interesează cât de rău au lucrat cei dinainte, ci cât de bine este el în stare să lucreze.
La scară macro, orice schimbare de putere aduce exact atitudinea meseriașului prost care critică ceea ce au făcut cei dinainte, ănainte de a arăta ce este el în stare să facă. Am văzut atâțea meseriași lăudăroși , dar neprocepuți, încât nu trebuie decât să deschidă gura și cu cât gogomănia este mai aiuritoare, cu atât îmi dau seama că este mai prost, pentru că și prostia are grade de comparație: prost, mai prost, foarte prost și graznic de prost.
(17 noiembrie 2019)
No comments:
Post a Comment