Principiul contributivității este unul simplu, așa cum cine muncește mănâncă, cine nu, nu mănâncă. În realitate, lucrurile sunt foarte departe de a sta așa, căci sunt mult prea mulți care nu muncesc și mănâncă, unii chiar mănâncă foarte bine, prin restaurante de lux de pe Costa de Azur.
Principiul contributivității se aplică în cazul unor pensionari care primesc o pensie proporțională cu suma pe care au vărsat-o la fondul de pensii. Statul, ca manager foarte slab al resurselor naționale s-a gândit că este decent ca bugetarii cu salarii imense să nu verse la fondul de pensii cote care ar fi împovărătoare la momentul în care se pun banii pe card amploaiaților, fond care oricum este doar un simbol, ci să ofere pensii la fel de exporbitante din banii care vor veni ei de undeva. Statul, este maestru în a-și fura singur căciula, căci el însuși este o categorie abstractă, realitatea arătând că este format și el din oameni cu metehne precum: lenea, lăcomia, prostia și încă vreo câteva tot nasoale.
Cine vorbește acum de principiul contributivității care ar trebui generalizat, ar trebui să fie extrem de prudent. În momentul de față sunt baze de date ale bugetarilor și cu siguranță există toate datele necesare efectuării de simulări să se vadă ce înseamnă plățile către fondul de pensii pentru toți bugetarii și mai ales, ce ar însemna ca plățile pensiilor de lux să se facă pe baza aceastui principiu, ca pensiile de lux să fie sub 50% din salariul avut de actualul pensionar, fostul salariat de ieri. Sunt sigur că acele pensii n-ar mai fi atât de luxoase precum se știe. Singura cale de dispariție a pensiilor de lux este ca acestea să crească foarte încet, iar pensiile celorlalți să crească cu viteza luminii. Orice altă varianță este doar un vis care are toate șansele să se transformă în coșmarul celor cu abordări nerealiste, de-a dreptul vulgare, căci primcipiul cine-mparte, parte-și face este veșnic.
(17 ianiarie 2019)
No comments:
Post a Comment