Constanța CRĂCIUN era un nume să zic așa de scenă, pentru a arăta că este o tovărășă cu origini sănătoase în solul patriei noastre dacice ca orice POPESCU, IONESCU sau GEORGESCU.
Ea a ocupat funcția de ministru al culturii în intervalul 28 octombrie 1953 - 19 martie 1957, dar și după aceea ea s-a mai ocupat de cultură și nu numai. Nu aș fi scris niciodată despre Constanța CRĂCIUN dacă perioada în care ea a condus cultura nu ar fi corespuns celui mai întunescat proletcultism, în care premiul de stat se acorda celor care scriau poeme simpliste, banale care înfierau burghezia și care ridicau în slăvi partidul și clasa lui muncitoare, dar și țărănimea cooperatistă. Romanul Mitrea COCOR al lui Mihail SADOVEANU apărut în 1952 a deschis drumul unui șir nesfârșit de producții cam pe aceeași temă. Scriitorii tineri au fost formați la Școala de literatură care a avut activitate între 1950 și 1955, acolo unde se învățau rime ca zid-partid, muncă-luncă, muncitor-viitor, uzină-mașină și tot așa. Mulți dintre tinerii poeți și prozatori au devenit instantaneu apariții în manualele școlare și erau tipăriți. Constanța CRĂCIUN a patronat acest dezastru, căci ea însăși era o persoană dominată de limite și de dogme, deși ea avea o pregătire de intelectual. Nu înseamnă că un intelectual are și deschidere. Vedem ceea ce se întâmplă cu intelectualii aciuați pe lângă prezidenți, gata să stea și-n limbă spre a-i face fericiți pe aceștia, bineînțeles contra cost. Eu cred că această Constanța CRĂCIUN chiar credea că face bine, pentru că ea, comunistă de la 21 de ani și activistă tot de foarte tânără, nu a avut timpul material să acceadă la o educație multivalentă și a fiert în suc propriu cu cărți simpliste despre rolul literaturii și artei în lupta de clasă. Ea a promovat acele forme stupide de artă militantă și primitivă în același timp cu furnaliști, cu țărani veseli pe ogorul înfrățit, romanele schematice, totul ducând implacabil la distrugerea marii arte românești. Am prins acele vremuri și eu copil fiind eram oripilat, deși nu știam că mai exista și altfel de artă.
(01 august 2018)
No comments:
Post a Comment