Să povestesc o întâmplare, petrecută cu martori care trăiesc și depun mărturile, dacă cineva îndrăznește să mă facă mincinos.
Eram la Mamaia undeva prin anum 2003 sau 2002, la un hotel al cărui nume mi-e jenă să-l scriu aici, că le-aș face reclamă și numerită în niciun caz. Dimineața la micul dejun, a venit un tinerel să ne ia comanda. Am zis fiecare ce dorim. După 30 de minute, s-a întors tinerelul voios nevoie mare, numai că pe tavă avea farfurii exact cu ceea ce noi nu ne notasem. Încurcase prostăvanul comenzile și mesele. I-am repetat comanda și după alte 30 de minute, același tinerel voios nevoie mare a venit, dar în farfurii tot nu era ceea ce cerusem. Am abandonat ideia, văzându-l cât de nepriceput era și am luat ce ne-a dat. Se vedea că cei din hotel:
- nu aveau management,
- erau puși pe căpătuială,
- nu-și insgruiseră personalul,
- aveau carențe cu nemiluita,
- prețurile erau de 4 stele la 3 stele.
Oamenii de la noi se cred:
- creativi,
- atoateștiutori,
- combinatori,
- perfecți,
- autoinstruiți,
- măreți,
- pricepuți la orice.
relitatea arată că nu prea este așa. O dovedesc gafele în cascadă de sus până jos ale unora și ale altora, deci ale tuturor. În realitate, managerul restaurantului, la angajare, cu un curs de 6 ore ar fi rezolvat problema, căci nu este greu să explici o procedură, pe pași:
- numerotezi pe comandă masa cu pricina,
- pui 1, 2, 3, .. câți sunt la masă,
- trreci la fiecrae ce comandă,
- stabilești o regulă de numerotare.
Servirea se face exact așa cum este pe nota de comandă și nu mai apar situații tâmpite. Am văzut în multe restaurante cu ștaif cum la masă fiind doar două persoane, ospătarul încurcă farfuriile, deși dacă și el ar avea un sistem de numerotare, astfel de situații nu s-ar mai repeta. Nu este deloc greu. Trebuie doar ca managerul să aibă creier. Trebuie ca ospătarii să învețe procedura. Trebuie procedura să fie aplicată mereu în același fel. Atât.
(03 iulie 2018)
No comments:
Post a Comment