Ne place să cumpărăm cele mai moderne echipamente. Ne place să ne împopoțonăm cu titluri pe funcții dintre cele mai sofisticate. Ne place să construim tot felul de structuri organizatorice. Numai că noi, ceea ce facem, o facem doar pe jumătate, așa cum ne-am obișnuit din vremurile comuniste în care:
- se repartizau 33% pentru fondul de acumulare,
- erau cumpărate utilaje uzate moral, dar ieftine,
- utilajele rămâneau în aer liber mult timp,
- când erau folosite deja erau duse pe apa sâmbetei,
- muncitorii nu erau calificați să le folosească,
- funcționau cu totul altfel decât trebuia.
Acum nu am depășit acel stadiu și:
- cumpărăm tot felul de echipamente,
- nu calificăm personalul,
- nu omologăm utilajele,
- nu calibrăm periodic,
- lipsesc certificările,
- sunt ignorate procedurile,
- credem că standardele sunt necesare.
Acestea sunt abordările mioritice, căci așa cum suntem obișnuiți, facem totul cum ne taie capul și nu cum trebuie făcut. Deși există reguli, există fluxuri obligatorii, noi le sărim cu grație, căci suntem atât de deștepți încât nu vine nimeni să ne învețe pe noi ce să facem. Numai că toate elementele legate de ignoranță au costuri extrem de ridicate, pe care tot cei ce se cred tari și mari în parcări le plătesc făcându-se de râs cu gura până la urechi și nu numai.
(10 iulie 2018)
No comments:
Post a Comment