După ce ani de zile CTP s-a ocupat de gimnastică, acum a venit rândul tenisului. De data acesta el face aprecieri de specialist necertificat dealtfel, în ale tenisului. Tenisul este o artă. Se admiră, nu se analizează. HALEP este o artistă. Mă gândesc la versurile:
Critici voi, cu flori deşerte,
Care roade n-aţi adus -
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.
Se aplică atât criticilor, dar mai ales, falșilor admiratori, care trăiesc din a clămpănii despre orice, crezând că chiar se pricep la ceea ce ei fac referire în textele lor sau în aparițiile pe sticlă. L-am apreciat cândva pe CTP, dar de când și-a zis chestia aia legată de regretul creditării lui Traian BĂSESCU prin 2004, când cu puterea ziarului său și cu prezența la a pune întrebări celor doi candidați a avut o zicere hotărâtoare, aprecierile mele s-au distanțat serios, devenind de fapt critici. este rău când un ziarist se implică în politică și joacă neneutru, crezând că politicienii sunt corecți, de onoare și mai ales știu să respecte valorile. Politicienii se folosesc de oamenii valoroși ca de ciorapi, pe care-i schimbă oricând și-i aruncă la coșul de rufe murdare. Alți ciorapi noi, proaspeți și potriviți își așteaptă rândul cuminți pentru a-și arăta utilitatea, fără a ști ce-i așteaptă.
(09 iunie 2018)
No comments:
Post a Comment