Nu trebuie sa fie careva mare savant si mare analist sa vada ca ceca-ceva nu merge ca lumea in sistemul nostru educational. Lucrurile sunt foarte simple si se bazeaza pe:
- modul empiric de a trata lucrurile;
- neclaritatea abordarilor;
- lipsa unei viziuni cuprinzatoare;
- empirismul si heirupismul abordarilor;
- superficialitatea in zona financiara;
- subfinantare bazata pe noncalitate;
- orientarea spre business a resurselor;
- eliminarea evaluarilor cantitative;
- poluarea peste masura a domeniilor;
- translatarile amatoristice.
Un calcul simplu este acela legat de greutatea unui ghizdan pentru elevul de clasa a I-a, care depaseste 10kg, exact cat cantareste o gantera cu care un culturist lucreaza bine pentru a-si dezvolta bicepsul. O solutie decenta ar trebui sa porneasca de la faptul simplu si cotidian ca micutul trebuie sa mearga la scoala voios si plin de incredere, purtand in spate un ghiozdan care el singur cantareste sub un kg si cu carti si mancare nu depaseste 5kg.
Una alt calcul simplu vizeaza fondul de timp al copilului care nu este adult si niciodata nu trebuie tratat altfel decat este el, adica un copil de 7 ani. Acest copil trebuie vazut nu ca un robot, ci ca un copil care se joac[, un copil care invata, dar un copil care trebuie sa-si traiasca anisorii lui frumosi fara stres si fara a fi chinuit. Sistemul educational in care cartile contin o densitate de cunostinte ce depaseste orice limite, pornesc de la ideia ca n-ar exista televizor, n-ar exista tableta si n-ar exista telefon mobil inteligent.
Si la final, un calcul teribil si terifiant arata ca invatamantul nu este facut nici pentru elev si nici pentru societate, ci pentru a conserva privilegii si pentru a ramane impietrit intr-un trecut sinistru, fara vlaga si mai ales fara eficienta. Acum, prin scaderea numarului de elevi, nu se gasesc solutii de a ajusta structura si resursele din sistem, drept care se gasesc tot felul de subterfugii, mergandu-se pana la a impune chestiuni care nu au nicio legatura cu viata, cu practica si cu educatia. Scoaterea fizicii de colo si de colo nu are nicio legatura cu scaderea importantei domeniului, ci cu presiunile exercitate de cei care considera ca fizica este o materie dificila si pentru concursuri ridica probleme. Chiar scoaterea facultatii in afara orasului a fost parte dintr-o strategie subtila de schimba calitatea inputurilor, caci a face naveta nu era lucrul cel mai bun pentru cei invatati cu asfaltul orasului.
Calculele presupun cifre ce alcatuiesc numere care permit obtinerea de indicatori ce reflecta o realitate. Bugetul de timp al elevului, gradul de ocupare, numarut total de ore la clasa, numarul mediu de probleme de rezolvat, numarul paginilor de citit, cantitatea de informatie de retinut, sunt numai cateva numere care privite cu atentie si corelate intre ele dar si cu varsta elevilor dau fiori celor simtiti, educati si cu frica lui Dumnezeu. Ceilalti, merg asa cum bate vantul in durerea lor, fara sa le pese ca pustimea ii judeca si ii uraste din tot sufletul si asteapta momentul razbunarii.
(07 octombrie 2017)
No comments:
Post a Comment