Un cuvânt nou: dezalegeri

Așa cum există:

aprobare, respectiv, dezaprobare

activare, respectiv, dezactivare

echipare, respectiv, dezechipare

incrimina, respectiv, dezincrimina

umanizare, respectiv, dezumanizare

de ce n-ar exista

alegere, respectiv, dezalegere.

Prin alegere înțelegem ca tot omul o listă cu propuneri, niște cetățeni care votează și se consideră că o persoană este declarată aleasă, adică a câștigat dacă un anumit criteriu definit și acceptat de toată lumea, este îndeplinit. Un prezident este ales cu jumătate plus unu dintre numărul de prezenți la vot. Un primar este declarat câștigător dacă are cele mai multre voturi în comparație cu ceilalți competitori. Sunt situații în care o decizie este luată dacă peste 2/3 din totalul celor de pe liste au votat cu DA, așa cum se adoptă o constituție.

Un prezident este ales cu N voturi. Prin simetrie, acțiunea care-l îndepărtează, este tot votul de dezalegere și nu un  referendum, căci nu prin referendum a fost ales. Dezalegerea este tot un proces electoral organizat după aceleași reguli ca alegerile și presupune ca cel supus să piardă funcția dacă cei care doresc acest lucru sunt în număr de cel puțin N+1. Dacă un cetățean a obținut o funcție cu 100 de voturi la alegeri, dacă va fi supus unui proces de dezalegere, el va pierde funcția dacă 101 persoane doresc ca respectivul să plece. Acum, este cel mai rău posibil. Un ales, pierde funcția cu mult mai puține voturi decât a fost ales. Dar au fost și situații aberante când unales a rămas în funcțile deși și-au dorit să plece cu vreo două milioane mai mulți decît numărul celor care l-au votat cu DA. Urechea nu prea este familiarizată cu dezalegerea, dar orice are un început...

(6 septembrie 2016)