Cine dorește să urce în ierahia universitară până la poziția de rector trebuie să treacă prin funcții din aproape în aproape. Istoria arată că niciun rector al Academiei de Studii Economice nu a ieșit din spuma mării, ca un necunoscut.
Profesorul Nicolae Istudor, actualul rector al ASE a fost prorector în ultimii șase ani.
fostul recor, profesorul Pavel Năstase a fost prorector și înainte de a fi prorector a fost decan de facultate.
Fostul rector, profesorul Ion Gh. Roșca înainte de a fi rector, a fost prorector cu cercetarea, înainte de această poziție a fost director al centrului de cercetări economice și înainte de acesta a fost șef de catedră și înainte de acesta a fost foarte foarte sus.
Și despre ceilalți rectorii se vor spune foarte multe lucruri frumoase, pentru că fiecare s-a dovedit o personalitate proeminentă de-a lungul anilor.
Este importantă lupta pentru fotoliul de decan pentru că după 8 ani de ocupare a acestei funcții se deschid larg ușile unei evoluții la nivelurile următoare, pozițiile de prorector saud e rector fiind mult mai accesibile decât dacă un candidat nu și-a făcut încălzirea mai înainte.
Una este să vrea omul să fie decan și alta este să și devină. Există o serie de condiții dintre acre enumăr:
- întocmirea unui program beton, concret și închegat;
- acceptarea de către consiliul de conducere al afcultății;
- îndeplinirea criteriilor de exigență ale noii echipe manageriale de la vârful ASE;
- creerea de către candidat a contextului favorabil selecției sale;
- asigurarea continuității de atitudine;
- eliminarea discrepanțelor dintre interesele selectorilor și cele ale selectaților.
Este o luptă nu între persoane, ci între dorințe și obiective.Pentru prima dată acum îb ASE regulile specifice procesului de selecție sunt cu totul altele. Dacă în anul 2004 poziția de presedinte de Senat era neclară și ușor neconcordantă, acum presedintele Senatului ASE este învingătorul cu un scor confortabil de peste 70%. Dacă până acum rectorul rezulta și din jocul de alianțe al celui de pe poziția a treia, acum unrector ales din primul tur, cu o echipă definită în concordamnță cu principiile desprinse din programul care i-a adus victoria, va continua implementarea programului în mod neabătut, iar alegerea decanilor este următorul pas.
Sunt sigur că nu vor fi surprize, pentru ca se știu criteriile și orice candidat care și le aplică vede dacă se califică sau nu dacă se autoevaluează corect.
Cel ce va fi decan de facultate este continuatorul la un nivel de execușie a exigențelor din programul cu care profesorul Istudor a câștigat poziția de rector.
Se știe că 2 +2 = 4. Deci dacă acestă adunare este foarte simplă, nu este nici mai complicat și nici de neînțeles algoritmul prin care noua conducere a ASE îi va valida pe decani. La o analiză amanunțită, strict matematic se știe de pe acum cine este noul decan la fiecare dintre afcultăți. Oricine aplică corect algoritmul descris în programul cu care a câștigat profesorul Istudor fotoliul de rector, obține ierahizarea și deci pe cel ce ocupă prima poziție, adică decanul.
(11 martie 2016)
No comments:
Post a Comment