Saturday, July 25, 2026

Tibi UȘERIU - omul miracol

 Dacă nu. vedeam pe TVR un documentar despre Via Transilvania în care apărea Tibi UȘERIU n-aș fi știut nimic,  niciodată despre acest om extraordinar.
Tibi UȘERIU ește omul marilor performanțe.
Tibi UȘERIU este un bărbat de 53 de ani.
Tibi UȘERIU este unul dintre inițiatoprii proiectului Via Transilvania de 1428 Km.
Tibi UȘERIU a participat și câștigat  la ultra maratonul de 566 Km de la Cercul Polar în anul 2016.
Tibi UȘERIU  a participat a doua oară  la ultra maratonul de 566 Km de la Cercul Polar în anul 2017.
Tibi UȘERIU  a participat a a treia oară  la ultra maratonul de 566 Km de la Cercul Polar în anul 2018.
Tibi UȘERIU  a participat  la ultra maratonul  Yukon Arctic Ultrade la Cercul Polar în anul 2020.
În anul 2017, Tiberiu UȘERIU a publicat cărțile referite prin:
Tibi UȘERIU - 27 pași, Editura Fântânele, 214 pag, ISBN:  978-973-0-23387-2

Tibi UȘERIU - 27 de pasi. Zece ani mai tarziu, Editura Via Transilvania, Pasul Tihuța, 334 pag, ISBN:  978-973-0-42305-1
Tibi UȘERIU este bărbatul addevărat, care arată că dacă-ți propui un obiectiv și-l urmărești cu perseverență, zi de zi, minut de minut, îl realizezi, pentru că nimic și nimeni nu are cum să te oprească din drumul tău, pe care l-ai construit cu muncă asiduă, cu tenacitate și cu gândul că ai capacitatea să-l faci.
Tibi UȘERIU este șofer de TIR, un om printre oameni, dar este diferit prin puterea lui de a duce la capăt proiectele pe care și le-a definit, oricât de dificile ar fi ele.
(25 iulie 2026)


Friday, July 24, 2026

Nicușor DAN, președintele fără de partid

Nicolae CEAUȘESCU a avut în spate PCR.
Ion ILIESCU a avut în spate PSD.
Traian BĂDESCUa avut în soate PD.
Klaus IOHANNIS a avut în spate PNL.
Nicușor DAN nu are în spate un partid.
Unii cred că acest lucru este un mare dezavantaj, dar în opinia mea, un președinte care nu are în spate un partid, este de 1.000 de ori mai puternic decât unul care are în spate un partid, pentru că este un președinte liber, care nu are obligații față de partidul care l-a făcut președinte. Președintele Nicușor DAN are libertatea de mișcare, căci niciunul dintre partide nu are cum să revendice că l-a făcut președinte, din moment ce întreaga sa campanie a fost a unui candidat independent. Este adevărat că PNL și USR și-au arătat susținerea, numai că ele abia se târăsc pe ele însele, căci 13% și 17% nu înseamnă peste 50% să spună că au apărt hotărâtor. Nicușor  DAN este produsul poporului care l-a ales, popor care a însemnat 53,6 % dintre alegători și niciun partid nu are cum să se laude din moment ce procentele lor individuale sunt cu mult sub 25%.


(25 iulie 2026)

Ce-i lipsește bietului Dragoș PÂSLARU?

Se vede de la o ppoștă că Dragoș PÂSLARU este:
- necopt,
- needucat,
- fără experiență politică,
- ineficient,
- grăbit,
- guraliv,
- încrezut,
- obraznic.
Se zice că fiecare pasăre pe limba ei piere. Postările lui Dragoș PÂSLARU pe rețelele de socializare în care comentează aiurea-n tramvai deciziile justiției se încadrează în acest proverb. El s-a implicat în finalizarea legii salarizării și lipsa de tact l-a adus în situația că sindicatele nu vor să mai discute cu el. În loc să explice din start cum stau chestiile, s-a apucat să vorbească. El este absolvent de REI la ASE cu durată de 4 ani plus un master de doi ani, în timp ce medicii au 6 ani de școală plus încă 5 și meseria îi obligă să învețe toată viața. Un pic de respect nu i-ar strica lui Dragoș PÂSLARU față de medici.
Dragoș PÂSLARU nu are:
- dimensiune,
- arta dialogului,
- tact,
- respect.
Păcat, că e băiat tânăr și are tot viitorul politic în față.


(25 iulie 2026) 

Burțile și fălcile cântăreților și dansatorilor de folclor

În vremea copilăriei mele, bărbații erau foarte atenți cu ei înșiși. Mâncau cu grijă pentru a nu se îngrășa. Se bărbiereau mereu să nu arate neîngrijiți. Aveau cămășile cu rate la guler. Nu mergeau cu pantofii prăfuiți sau noroiți. Erau în stare să se aplece să-și lege șireturile. La mine în mahala nu știu să fi fost vreun grăsan cu fălci, cu fundul imens și cu curea legată sub burtă. Mulți bărbați erau înalți, dar și cei mai scunduți, erau zvelți, iuți la pas și cu cureaua de la pantaloni la vedere. Țoalele le stăteau bine pe ei. Cu această imagine a bărbatului din copilăria mea, am rămas și ori de câte ori văd un bărbat, îl evaluez prin șablonul bărbatului de atunci.
În mintea mea, bărbatul gras este bărbatul care nu are grijă de el. 
Bărbatul gras mănâncă în neștire. 
Bărbatul gras le trage la măsea fără oprire.
Bărbatul gras nu doarme nopțile.
Bărbatul gras, înainte de a deveni gras, sare din așternut în așternut de nesătul ce e la femei.
Bărbatul gras, se crede mai mult decât om, dar este simbolul delăsării și neglijenței.
Acum, de când există nenumărate canale Tv de folclor, ETNO, FAVORIT, AS, HORA, EMI, ORIZONT, am posibilitatea să văd cântăreți și dansatori de toate categoriile, dar unii dintre ei sunt cu burți, cu fălcuțe, care se mișcă greoi și care-și pierd prea repede suflul. 
Cântăreții merg la evenimente, adică nunți, botezuri, zile onomastică și acolo trebuie să închine câte un păhărel, două, nouă, să mânânce zdravăn pentru a duce cântările pentru orele la care sunt plătiți. Nopțile pierdute, mesele neregulate și viața de desfrâu, îi fac pe mulți să piardă controlul și ajung la performanța de a arăta rău de tot, ceea ce pentru un dansator sau pentru un cântăreț e o catastrofă. Hainele nu mai stau bine. Înfățișarea lasă de dorit. Performanța artistică scade. Pe vremea când eram eu tânăr și mai mergeam pe la nunți, lăutarii mâncau înaintea mesenilor și atât. Cât despre băutură, în paharele lor era ceai sau apă și nu se opreau din cântat decât dimineața, după ce dădeau marșul de plecare. Pe vremea aceea, nu vedeam lăutari burtoși, neîngrijiți, fără pantofi de lac și fără curea sau chimir la vedere, drepți și filiformi.
Nu dau nume de rușinea nerușinării bărbaților care zic că se simt bine în pielea nesimțirii lor.


(25 iulie 2026)

Andrei BĂNUȚĂ, un cântăreț al șlagărelor de demult, reluate

Am văzut la emisiunea lui TEO și ILINCA un interviu cu Andrei BĂNUȚĂ și m-a impresionat că aveam pentru prima dată în față un cântăreț cu un repertoriu inspirat din repertoriul de rezisteță al vremurilor trecute. Este vorba de un cântăreț renumit, Andrei BĂNUȚĂ, dar despre care nu știam nimic. Am intrat în online, m-am documentat și așa este: Andrei BĂNUȚĂ este un cântăreț valoros! Este o prezență. Are voce. Are dicție. Are talent. Știe să-și țină publicul aproape. Iată ce am găsit eu pe YOUTUBE.com cu Andrei BĂNUȚĂ:
Au venit românii mei
 Old Friend
Andrei BĂNUȚĂ a cântat alături de Ion PALADI, Nicu VLAD, AZUR, NOSFE, Karmen, DOMINO, SERENA,  Theo Rose, VESCAN.
Andrei BĂNUȘĂ are ritmurile noi și orchestrațiile de acum, respectând trendul de acum, deci este în ton cu ceea ce este muzica din ziua de azi.


(24 iulie 2026)

Un șlagăr: Sfântă-i slana bună-i ceapa, dar pălinca-i leacu' nost'

Am avut ocazia să ascult un cântec și mi-am dat seama că am în față un șlagăr. Interpretul de muzică populară Costel POPA are tot ce-i trebuie să-l impună la acel nivel în care să fie fredonat de tot românul.
Cântecul are versuri interesante, rimele sunt îngrijit alese, știe- răchie, mare - pahare, usturoi - noi, cată - apă, sfințită - uită. Ritmul este alert, iar interpretul este o prezență excelentă. Are dicție. Are prezență scenică. Fața lui este expresivă. Zâmbetul lui este cuceritor. Știe să gesticuleze în economia și în ritmul melodiei.
Refrenul este cuceritor:
Sfântă-i slana bună-i ceapa, 
Dar pălinca-i leacu' nost', așa-i?
Nu știu pentru ce-o fi apa
Că așa beteag n-am fost, no.
Clipul este realizat într-un decor natural de poveste. Oamenii sunt îmbrăcați cu costume populare tradiționale, fără acele încărcături inutile din cusătură, cusute cu fir negru, iar ospățul este în ton cu cântecul, cu conținutul versurilor. Pe farfurii se află slană, ceapă, usturoi, pită, iar oamenii plimbă sticle cu pălincă de la unii la alții, iar femeile ciocnesc ceșcuțe de lut smălțuite, cu pălincă. Însuși Costel POPA are o sticlă cu apă de foc din care mai gustă din când în când, pentru atmosferă.
Orchestra are o contribuție importantă și formează un tot unitar cu vocea cântărețului. Apreciez că artistul Costel POPA, un tânăr cântăreț nu are fălcuțe, nu are burtică, semne ale suficienței și se prezintă într-o formă de zile mari, chipul său luminos convinge că tot ceea ce spune reprezintă marele adevăr. 



(24 iulie 2026)

Flatulența lui George SIMION

George SIMION are flatulență. A mâncat:
- ciorbă de fasole cu ciolan afumat,
- iahnie de fasole,
- icre de fasole ,
- fasole păstăi, cu usturoi.
Numai așa se explică ieșirile urât mirositoare ale lui cu gesturi care nu arată că este al II-lea partid în parlament, ci o roată, a VII-a la căruța și așa hodorogită, a nu mai știu cui.
Mă așteptam ca AUR să aibă inițiative care să-i umilească pe pro-europeni, prin faptul că dacă nu le-ar vota s-ar compromite în ochii propriului electorat. Nu e vorba de chestii populiste, ci de chestii uzuale, simple, care nu necesită bani. Aș da doar un exemplu banal, cel legat de reciclarea deșeurilor, dăci chestii de educare, de crearea de reflexe la populație nu costă bani, ci doar schimbare de atitudine. Ar mai fi chestia cu curățenia pe străzi, căci AUR ar trebui să găsească modalități practice cu oamenii care să facă educație prin exemplu personal. Și măturatul în școli, dar nu chestie de campanie presupune atitudine și ceva proceduri și o legislație adecvată. Dar flatulența lui SIMION l-a dus să pună liste de semnături cu suspendarea lui DAN și vor mai veni și alte aiureli, căci a deveni frecventabil nu este pe această cărare. Trebuie altceva și încă  descoperit acest altceva de către SIMION care este dominat de flatulență politică, zgomotoasă, urât mirositoare și  jenant de ineficientă.

(24 iulie 2026)

La conferința de presă, Ilie BOLOJAN...

Nu a făcut referire deloc la PSD.
Este un semn că nu mai este pe cai mari.
Faptul că două sentințe judecătorești nu-i sunt favorabile și copilul lui de suflet Ciprian CIUCU este târât prin justiție cu tot felul de ziceri ale unor martori, arată că fierul tare, s-a înmuiat și așteaptă ziua când se va da dus după proverbul: Maurul și-a făcut datoria, acum poate pleca.
Mă așteptam ca la conferința de presă, Ilie BOLOJAN să nu mai fie scorțos, căci este doar un biet premier demis, un om pus la punct de două decizii ale instanței, care i-au tras pe dreapta niște decizii, ducându-l înapoi câțiva ani, deși credea că-i suflă vântul la pupa. N-a fost să fie. El are intenții bune, zic eu, dar cei din jurul lui sunt de o incompetență rar întâlnită. Dacă avea oameni buni care să-l consilieze, trebuia să spună că parlamentarii și nu guvernul:
- au discuții cu sindicatele,
- fac drafturile celor Ț legi din PNRR,
- manageriază fluxurile legilor,
căci guvernul nu are drepturi, demis fiind. Neavând consilieri buni, l-au băgat la înaintare pe Dragoș PÂSLARU, sinf=dicatele au acționat în judecată guvernul și sentința a fost defavorabilă guvernului, suspendându-se toate acțiunile acestuia legate de legea salarizării.
Mie îmi plăcea cum Ilie BOLOJAN zicea PSD, PSD și iar PSD, mai apăsat decât o făcea Klaus IOHANNIS în vremurile lui de glorie. Ilie BOLOJAN m-a dezamăgit că ieri nu a fost bărbatul cu sânge-n isntalație, pe care-l știam, omul care să pună punctul pe I, căci Au fost lucruri nasoale pe care PSD le-a făcut și acum el, Ilie BOLOJAN trebuie să scoată cărbunii încinși cu mâna lui, deși era rândul altuia și aici mă refer la S.G. Omul despre care eu am o părere foarte proastă, din vremurile când s-a baricadat în clădirea guvernului. Nășicul vede păsărica finei o singură dată, la botez, ceea ce arată că la Sorin acea dată s-a petrecut. Nu-mi mai trebuie nimic să conchid că nu e în stare de mari decizii politice.


(24 iulie 2026)

Thursday, July 23, 2026

Ce va glăsui azi la ora 18, Ilie BOLOJAN?

Este anunțată o conferință de presă a lui Ilie BOLOJAN azi la ora 18:00 și mă întreb: ce are de comunicat acest om, când știm că este foarte reținut în a da răspunsuri la întrebările jurnaliștilor? 
În managementul de proiecte, termenul final este ceva extrem de important. PNRR este un proiect pentru guvern și termenul de 31 august 2026 este unul foarte important. Un manager de proiect adevărat, la un proiect de 5 anu, urmărește pas cu pas cum stau lucrurile, pentru a nu ajunge pe ultima sută de metri cu activități (jaloane) din proiect nefinalizate, pentru a alerga pe ultimii metri să rezolve ceea ce nu s-a făcut 5 ani. Deci, Ilie BOLOJAN:
- va rosti cu obstinație acronimul PSD,
- va spune că alții sunt de vină că s-a ajuns aici,
- va susține că el se zbuciumă să rezolve problema,
- va crea emoție referitoare la pierderea a 4,5 miliarde de euro,
- va susține că PSD poartă vina pe legea salarizării și va evita să folosească cuvântul MANOLE.
Ilie BOLOJAN va evita să răspundă la întrebări incomode ale jurnaliștilor. Este adevărat că nimeni în fară de el nu ia în piept problema finalului de PNRR, numai că în managementul de proiecte, nimeni nu așteaptă de la managerul de proiect vorbe, ci finalizarea proiectului și nu oricum, ci cu succes. Se știe că în multe proiecte de dezvoltare software apar situații în care proiectul se sistează. Cheltuielile făcute până atunci trec la pierderi și compania socotește că are alte proiecte din care să scoată profit per global. Aici cu PNRR este cu totul altceva și Ilie BOLOJAN a crezut că face tot ceea ce depinde de el și de echipa lui să iasă totul foarte bine. Se pare că nu are consilieri foarte buni, din moment ce nu a prevăzut multe detalii și a intrat în coliziune cu o serie de hotărâri judecătorești. Eu am văzut că atunci când te asistă un jurit excepțional, treci și prin ziduri de beton armat gros de 2 metri. Dacă n-ai, te izbești și de zidul de mămăligă, ceea ce i s-a întâmplat lui Ilie BOLOJAN cu hotărârile de la congresul ultim al PNL.


(23 iulie 2026)

Cum proiectezi o interfață orientată spre cetățean?

Am încercat să folosesc niște aplicații informatice de interes general, dezvoltate în spațiul mioritic și era cât p-aci să intru în depresie, cât de proaste erau proiectate interfețele, căci aplicațiile respective nu erau pentru cetățean, ci pentru niște indivizi lipsiți de profesionalism în a dezvolta aplicații informatice eficiente, pe care cetățeanul să le folosească fără asistență, fără ghid, ci natural, așa cum deschide o ușă sau cum folosește un robinet de la cișmea pentru a bea apă.
Când am poposit pe aeroportul din Frankfurt, am consultat o aplicație și mare mi-a fost surpriza să constat că respectiva aplicație parcă ar fi fost proiectată special pentru mine. De atunci, m-am tot întrebat cum se obține un astfel de rezultat și am ajuns la concluzia că pentru a proiecta o interfață prietenoasă, intuitivă, este absolut necesar să fie consultat grupul țintă, să se facă o analiză.
În primul rând trebuie găsite marile sub-mulțimi omogene care vin să utilizeze aplicația.
Să zicem că vorbim de un campus virtual al unei universități. 
Sub-mulțimile omogene care interacționează cu campusul virtual sunt:
- studenți,
- profesori,
- salariați,
- persoane din conducere,
- cetățeni oarecare.
Structura organizatorică privește:
- facultăți,
- departamente,
- biblioteci,
- servicii administrative,
- conducerea.
După aceea se identifică probleme. Se organizează o structură a campusului virtual și se caută ca persoanele din subgrupurile țintă să ajungă la problema care doresc să o rezolve din cel mult două clickuri. Orice altă abordare, dovedește lipsă de profesionalism și de respect, cu efecte catastrofale asupra derulării proceselor din interiorul interacțiunilor dintre cetățeni și aplicația cu interfață prost proiectată.
Interfața folosește cuvinte din vocabularul identificat când se studiază cerințele elementelor din eșantionul lărgit ce definește grupul țintă. Ar fi interesant de stat de vorbă cu persoanele care intră pe ușa universității cam o lună de zile, pentru a afla scopul venirii și definirea problemei de rezolvat, din care se estrag cuvintele vocabularului.




(23 iulie 20226)

Wednesday, July 22, 2026

Ce înseamnă digitalizarea revistei INFORMATICA ECONOMICĂ?

În primul rând, digitalizarea revistei Informatica Economică înseamnă o adresă https și revista are o astfel de adresă: https://revistaie.ase.ro/
În al doilea rând, accesul la orice informație despre revistă să fie neîngrădit și așa cum este proiectată aplicația, cititorul acre acces la toate informațiile legate de revistă, de conținutul acesteia și despre modul în care se ia legătura cu editorii ei.
În al treilea rând, să existe o adresă de e-mail pentru realizarea corespondenței cititorilor și autorilor cu editorul revistei și această adresă de e-mail este editor@revistaie.ase.ro.
În al patrulea rând să existe acces rapid la numerele revistei, grupate pe anii de apariție și acest lucru este asigurat prin click pe butonul Past Issues.
În al cincilea rând să existe acces rapid la ultimul număr al revistei și acest lucru este asigurat prin click pe butonul Current Issue.
În al șaselea rând, să existe un ghid pentru cei care doresc să scrie și să trimită articole și accesul la ghid se realizează dând click pe Guide for Authors.
Este important ca persoanele care doresc să consulte revista să aibă acces la articole, ceea ce este posibil căci revista a avut primul număr în anul 1997, când lucrul în online era destul de bine pus la punct. Este adevărat că mai trebuie lucrat la primele numere din anul 1997, pentru a asigura acces la format PDF al articolelor.
Revista are și un index al autorilor.
Să zicem că digitalizarea a atins cam 90% din ceea ce trebuie realizat pentru o revistă care se respectă. În opinia mea, cei 10% care au mai rămas, sunt dați de elementele de evaluare, căci ar trebui ca imediat ce se primește un articol, acesta în câteva secunde să fie supus unei evaluări automate și instantaneu, dacă sunt identificate elemente de plagiat sau fracturi de redactare, să se comunice autorului motivul respingerii. Desigur, în ghid trebuie scris în detaliul despre această etapă de evaluare.
Tot aici se includ și elemente de completare automată după ce s-a postat numărul curent la indexul de autori și la includerea numărului anterior în galeria numerelor arhivate ale revistei.
Tot timpul mai este loc de digitalizare, dacă se dorește creșterea atractivității revistei.




(23 iulie 2026) 

Nimeni nu este mai presus de lege, bre!

Constituția României zice la articolul 16 – Egalitatea în drepturi:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (
2) Nimeni nu este mai presus de lege. 
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi. 
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
Dacă ne întrebăm ce înseamnă că nimeni nu este mai presus de lege, trebuie să ne gândim despre ce lege este vorba și ce înseamnă că nimeni nu este mai presus de lege.
Nu se precizează o lege, ci este vorba de toate legile.
Fiecare lege are un conținut, care definește termene, persoane, acțiuni, condiții pe care toți trebuie să le respectăm. Cei ce nu le respectă se spune că încalcă legea și justiția îi sancționează.
Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în ziua de azi pe scena politică, vedem cu ochiul liber cum politicienii se zice că ocolesc legea, dar de fapt o încalcă, cu gândul la tărăgănarea actului de justiție, până la prescripție, căci parlamentul, care este de fapt legiuitor, a definit cadrul astfel încât să intervină prescripția și cei care încalcă legea și dispun de resurse care să lungească durata derulării proceselor să ajungă la prescripție, ca act salvator al infractorilor presupuși sau autentici.
Prin anul 1997, un domn grec mi-a zis:
Domnul profesor, la noi, unul ca fură o pâine face 5 ani de pușcărie, în timp ce unul care fură 5 milioane de dolari, scapă bazma curată! Malaca, malaca...



(23 iulie 2026)

Campusul virtual universitar în era digitalizării

Campusul virtual în era digitalizării este o construcție de mare complexitate, astfel realizată încât studentul derulează toate activitățile exact așa cum și le dorește, alegând între a fi prezent în sala de curs sau în laborator sau a lucra de la distanță.
La rândul său, profesorul are posibilitatea să țină cursuri în format clasic, dacă studenții lui cer acest lucru sau să deruleze activitățile de predare, de seminarizare și de evaluare online, dacă studenții doresc acest lucru.
Campusul virtual în era digitalizării presupune ca toate fluxurile din universitate să se deruleze așa cum cere digitalizarea, adică totul se desfășoară în online, prezența fizică a studentului, sa profesorului sau a funcționarului din universitate este necesară numai la cererea celui care dorește să fie deservit și nu din obligația celui pus să servească.
Există baze de date, există autentificări sigure și totul se derulează din fața calculatorului dacă cel care este servit o solicită, cum tot atât de bine, fluxurile sunt și în formă clasică, dacă cel servit dorește așa ceva.
Să dau un exemplu: un tânăr absolvent de liceu, dorește să urmeze cursurile unei facultăți; el intră în campusul universitar al facultății, completează o cerere și din bazele de date existente sunt preluate toate documentele necesare dosarului de înscriere. Există elemente de securitate care exclud ca o altă persoană decât cel în cauză să deruleze elementele unei înscrieri pentru examenul de admitere. Experiența din pandemie arată că însăși examenul propriu-zis cu probele lui se susține în condiții de siguranță 100% online. Evaluarea unui test grilă nu este o problemă. Ierarhizarea după punctele din testul grilă nu este o problemă. Declararea celor admiși este floare la ureche. Despre plăți de taxe, despre derularea activităților din timpul semestrelor, despre examene, doar trebuie să facem un mic exercițiu de imaginație și vom conchide că numai mâine nu este poimâine și campusul universitar virtual 100% va fi o realitate. Trebuie doar voința de a ajunge în punctul în care toate interacțiunile sunt mijlocite de computer, folosind software performant și conținut digital generat de profesori și de studenți conform exigențelor definite de nivelul diplomei dorite de absolvenți.


(22 iulie 2026)

Digitalizarea și cei care se autoexclud

Există oameni cu școală, cu funcții, care refuză:
- să aibă telefon mobil,
- să aibă cont de-mail,
- să folosească FACEBOOK,
- să folosească bancomatul,
- să primească salariul sau pensia pe card.
Aceștia se autoexclud, pentru că nu folosesc beneficiile pe care le oferă telefonul mobil, poșta electronică, Internetul și e-bankingul. Ei merg așa cum mergeau bunicii noștri, cu regulile de atunci, refuzând noile soluții la problemele societății. Se tem că li se va fura identitatea, că lumea le ia independența, că vor deveni sclavii noilor scule și proceduri. Realitatea este un pic alta. Acești oameni trăiesc în trecut și sunt lipsiți de capacitatea de a se adapta la mersul societății. Pentru ei timpul s-a oprit în loc. Este adevărat că dacă se întrerupe curentul, omul modern este pierdut, căci nu mai are acces la nicio resursă. Omul care se consideră independent din moment ce nu are telefon mobil, nu are e-mail, nu are card și nu are cont pe FACEBOOK, dacă nu funcționează curentul electric, nu se descurcă nici el, căci toate serviciile la care el are acces, funcționează cu noile tehnologii. Poșta clasică, fluxurile bancare clasice, învățământul clasic, sunt părți ale sistemelor în care informatizarea este integrală și fără curent nu funcționează, deci omul fără tehnolohie, este și el izolat căci tot ceea ce este în jurul lui nu funcționează fără curent electric.


(22 iulie 2026)

Sunday, July 19, 2026

E lumea păcătoasă, Ioane!

Mama, Dumnezeu s-o odihnească, îmi zicea ori de câte ori vremea își făcea de cap:
- E lumea păcătoasă, Ioane!
Mai repede cred că fenomenele meteo extreme se datorează faptului că e lumea păcătoasă, decât încălzirii globale, căci erele geologice durează milioane de ani și faptul că au dispărut dinozaurii se datorează răcirii vremii, în niciun caz încălzirii. Oamenii au inventat focul și s-au ascuns în peșteri că tendința vremii era de răcire. Acum pe un segment de câteva zeci de ani se încălzește vremea, este un accident. Era care va veni este o eră glacială, doar peste vreo 30 de milioane de ani o să vorbim cu adevărat de o încălzire globală, Acum că bate grindina cât pumnul, că vin torenți de umplu cu pământ orașele, e semn rău și dacă vom continua să fim răi, va fi și mai și.


(19 iulie 2026) 

Pagină de istorie: meciul Anglia - Franța 6 - 4

La începutul zilei de 19 iulie 2026, chiar în primele ore din noaptea de 19 iulie, la Miami a avut loc meciul dintre Anglia și Franța în cadrul cupei mondiale din această vară care are loc în USA-Mexic-Canada.
Acest meci trebuia să decidă ocupanta locului al III-lea al podiumului Cupei Mondiale la fotbal.
Filmul meciului este următorul:
Min 90+8, gol  înscris de BELLINGHAM și meciul se încheie cu 6 - 4 și Anglia care ocupă locul 3. 
Min 90+6, gol Franța înscris de DEMBELE. Scor Anglia - Franța 5 - 4.
Min. 87, gol Anglia înscris de SAKA din lovitură de la 11 metri.  Scor Anglia - Franța 5 - 3.
Min. 66, gol pentru Franța, înscris de MBAPPE .  Scor Anglia - Franța 4 - 3.
Min. 54, gol pentru Franța, înscris de BARCOLA.  Scor Anglia - Franța 4 - 2.
Min. 48, gol pentru Franța, înscris de MBAPPE .  Scor Anglia - Franța 4 - 1.
Min. 45+1, gol pentru Anglia, înscris de SAKA . Scor Anglia - Franța 4 - 0.
Min. 37, gol pentru Anglia, înscris de SAKA . Scor Anglia - Franța 3 - 0.
Min. 18, gol pentru Anglia, înscris de KONSA .  Scor Anglia - Franța 2 - 0.
Min. 3, gol pentru Anglia, înscris de RICE .  Scor Anglia - Franța 1 - 0.
Dacă și în spațiul nostru cel mioritic aș vedea meciuri de așa intensitate, parcă m-aș îndrăgosti de fotbal. Când însă văd niște fotbaliști doborâți de suficiență, de nemuncă, de lipsă de ambiție și de talent din campionatul nostru, îmi vine să plâng și mă gândesc la faptul că de peste 25 de ani nu mai suntem prezenți la vreun campionat mondial.



(19 iulie 2026)

Saturday, July 18, 2026

Manegerul de proiect și omniprezența lui

Este foarte clar: managerul de proiect este persoana:
- cu salariul cel mai mare,
- cu responsabilitățile cele mai mari,
- cu puterea de decizie cea mai mare,
- care coordonează, nu vine cu justificări,
- care acționează, nu se lamentează,
- care-și cunoaște echipa și se folosește de abilitățile fiecăruia,
- care are soluții la toate problemele proiectului,
- care nu se substituie niciunui membru al echipei.
Managerul de proiect nu se acoperă de hârtii inutile.
Managerul de proiect  are curajul de a traversa toate etapele proiectului și de a-l finaliza.
Managerul de proiect este unic, așa cum unică este și responsabilitatea finalizării proiectului. În managementul de proiect lucrurile sunt foarte clare. Fiecare activitate are un responsabil unic și mai mulți executanți. Fiecare executant știe procedurile pe care le execută și răspunde pentru fiecare din acțiunile pe care le face din fiecare etapă a procedurii.
Așa cum nu există soțul nostru sau soția noastră, nu există programul nostru de calculator, testul nostru pentru program, subprogramul nostru, secvența noastră de program, ci secvența mea de program, subprogramul scris de mine, testul realizat de mine, teza la istorie scrisă de mine, proba la examen dată de mine, desenul făcut de mine, gardul vopsit de mine, peretele văruit de mine și tot așa.
În managementul de proiect, concepte precum conducerea colectivă, munca de echipă, participarea la actul decizional, capătă alte valențe, căci managerul de proiect este cel care coordonează, colaborează și cooperează cu toată lumea pentru a realiza proiectul, dar el răspunde în final, căci lui i se predau părțile din proiect finalizate, el recepționează acele componente, care prin asamblare duc la proiectul final.O echipă care lucrează la un proiect, funcționează ca un mecanism al unui ceasornic. Cum fiecare rotiță are rolul ei în mecanismul ceasornicului, în proiect fiecare om are rolul lui. Așa cum fiecare rotiță execută o anumită mișcare repetat în același fel, omul din echipă execută procedura exact ca la carte pentru a obține rezultatul dorit, așa cum rotița din mecanism, face să avanseze limbile ceasornicului.
În managementul de proiect nu există chibiți.
În managementul proiectului, doar managerul de proiect este cu mapa, restul membrilor echipei sunt cu sapa. În timpul derulării proiectului, deciziile se implementează, nu se comentează pe la colțuri.
În managementul de proiect, documentele sunt semnate de executant și de cel care recepționează lucrarea sau produsul, prin răspundere colectivă se înțelege executanți cu nume și prenume, dar și recepționerul cu nume și prenume. Se știe fiecare ceea ce a făcut. Se știe exact cine, ce a recepționat. Executantul răspunde pentru ceea cea făcut. Recepționerul răspunde pentru ceea ce a recepționat. În monegementul de proiect acționează principiul unicității, adică se identifică persoana care a acționat pentru realizarea unei operații, se identifică persoana care a validat calitatea modului în care operațiunea a fost executată.


(19 iulie 2026)

Legea salarizării ca test de rezistență

În PNRR jaloanele sunt de fapt probleme majore de rezolvat pentru Roomânia, ca viitorul să arate mult mai bine. Numai că pe meleagurile mioritice PNRR a fost interpretat ca un proiect oarecare și proverbul nu lăsa pe mâine ce poți face azi, a fost trecut cu vederea sistematic, de s-a ajuns la termenele limită, la un pas de a se pierde 3,5 miliarde de euro dacă nu trtec prim parlament anumite legi.
Se știe că orice lege a salarizării se pune în discuție atunci când:
- sunt suficienți bani pentru reașezarea priorităților,
- vechii coeficienți devin frână pentru economie,
- forțele politice acceptă să coopereze.
În contextul actual:
- nu sunt bani,
- economia este în derivă,
- forțele politice au comportament antagonic,
- obiectivul este reducerea de cheltuieli.
Acum, ca niciodată, se vorbește că legea duce la diminuarea veniturilor, scăderea sporurilor, ceea ce a pus multe categorii socio-profesionale în stare de alertă, gata-gata să declanșeze greve. Este adevărat că se vrea ca într-o săptămână să se rezolve ceea ce nu s-a rezolvat în 5 ani și sub presiunea timpului și a riscului de a nu se pierde bani, să se adopte un text, ca imediat să fie amendat și făcut de nerecunoscut în doi timpi și trei mișcări. 
Zilele acestea, la Cotroceni se vor aduce ajustări și sunt sigur că partidele vor pune în balanță pierderea celor 700 milioane de euro și ambițiile lor bizare și vor vota în parlament legea, chiar dacă nu va arăta așa cum speră tot muritorul, căci cineva trebuie să se sacrifice și nu demnitarii sunt cei supuși sacrificiului, ci populația, așa cum au fost sacrificați pensionarii și poporul cu TVA de la 19% la 21%, în condițiile în care demnitarii au cantine cu prețuri exagerat de mici și așa cum era la comuniști, există gospodăria nu a partidului, ci a demnitarilor, de unde aprovizionarea este aproape gratis.


(18 iulie 2026)

ALEXANDRU și GIULIA au primit 19,03% din voturi și au ocupat locul al III-lea

ALEXANDRU și GIULIA  au format un cuplu în showul MIREASA de pe Antena 1 și datorită unui mod defectuos de a se comporta au primit 19,03% din voturile publicului care au sancționat:
- comportamentul GIULIEI,
- atitudinea lui ALEXANDRU,
- rolul familiilor celor doi.
Când eram tânăr, am cunoscut tot așa un cuplu, o CRISTINA și un GIGI, care tot așa erau:
- izolați,
- retrași,
- geloși,
- falși,
- zgomotoși,
- egoiști,
- bizari,
dar care cuplu nu a rezistat și fiecare dintre ei a reușit să scoată în evidență tot ceea ce era mai rău în fiecare, deși primeau sfaturi să se îndrepte spre alte direcții fiecare.
Faptul că GIULIA este mincinoasă, faptul că ALEXANDRU trece cu vederea orice, nu sunt aspecte care să încurajeze gândirea celor din jur spre o evoluție pozitivă și sunt mai mult ca siogur că ALEXANDRU va realiza că GIULIA va relua rapid vechile metehne și familia lui va căuta să-l determine să pună stop unei relații devenită toxică, înainte de a deveni relație critică.



(18 iulie 2026)

Friday, July 17, 2026

Bibliotecile de stat în era digitalizării

Bietul cetățean care are proasta inspirație să intre pe portalurile unor biblioteci de stat, are șansa să-și dea seama că el este un nimeni, un gunoi, iar cei ce administrează biblioteca de stat, sunt totul, din moment ce bietul cetățean nu are posibilitatea să-și rezolve problema pentru acre a intrat pe portal.
Nimeni nu intră pe portalul unei biblioteci pentru a comanda mititei de la un restaurant, pe care un livrator să-i aducă la ușă. Cine intră pe portalul unei biblioteci, dorește:
- să găsească coordonatele unei cărți, ale unei teze de doctorat, ale unui artico,
- să citească un articole, un manuscris, o carte,
- să identifice cărți după un cuvânt cheie,
- să tipărească vreo câteva pagini ale unui articol.
Întrucât procesul de digitalizare al bibliotecilor nu este 100%, ideea de a găsi reviste și cărți al căror conținut să fie direct accesibil, este încă un mare deziderat și de aceea, ceea ce oferă bibliotecile de stat trebuie oferit cu generozitate, fără prea multe filtre. 
O bibliotecă de stat are butoanele: acasă, servicii, săli de lectură, cataloage, biblioteca online, resurse electronice, tutoriale.
Accesul la informația căutată trebuie să se realizeze într-un număr de cel mult 3 clickuri. Eu aș vedea o interfață prietenoasă, construită după ce au fost întrebați 10.000 de cetățeni interesați să intre pe un portal al unei biblioteci, care selectează tipul de cititor, elev, student, profesor, specialist, critic de artă, cititor obișnuit și oferă fiecăruia la nivelul al II-lea cam ceea ce el are nevoie. Să zicem că un nene sau o tanti sunt interesați de teze de doctorat. Ei trebuie să precizeze un nume de autor, un cuvânt cheie sau un an sau un interval sau un nume de conducător de doctorat sau un nume de universitate sau o combinație oarecare dintre acestea. Oricum, cetățeanul, oricare ar fi el, după ce au fost consultați cei 10.000 de cetățeni, va găsi criteriile de căutare pe care el le intuiește și în acest fel va avea elemente pentru a-și soluționa problema de documentare.
Accesul online la o bibliotecă de stat trebuie să fie în sprijinul cetățeanului, nu să-l amețească, așa cum este în cazul bibliotecii pe care am consultat-o eu, care bibliotecă mă trimite în nenumărate cazuri la o aplicație care are la bază linkul THINREAD. Ceea ce este anunțat pompos, se termină cu un fâs de doi lei.
Faptul că bibliotecile de stat percep taxe, mi se pare imoral, indecent, penibil și grotesc, în condițiile în care salariile vin de la buget și digitalizarea se face tot prin proiecte de la buget sau pe fonduri europene.



(18 iulie 2026)

Era digitalizării

Încep acum să scriu articole despre era digitalizării. Noi ne-am cam plictisit de cuvântul eră, căci la istorie am învățat despre erele geologice, iar înainte de 1989 eram ombardați când ni se tot vornea despre Era CEAUȘESCU. Cuvântul eră trebuie reabilitat, pentru că digitalizarea este cu adevărat o eră, datorită profunzimii schimbărilor pe care le produce în societatea noastră omenească, schimbări cu efecte la fel de profunde cu schimbările climatice și tectonice care u făcut demarcația între diferitele ere geologice pe care le-a traversat planeta noastră.
Era digitalizării nu se realizează bătând din palme.
Era digitalizării are costurile și ritmul ei .
Era digitalizării este înfăptuită 100% de oameni.
Era digitalizării presupune echipamente dse stocare a informației.
Era digitalizării presupune acces nelimitat la Internet.
Era digitalizării presupune scanarea documentelor de arhivă și din biblioteci.
Era digitalizării presupune reglementarea accesului la informație.
Era digitalizării presupune educarea cetățenilor să devină parte a ei.
Era digitalizării presupune accesul neîngrădit al cetățenilor la tot și la toate.
Era digitalizării presupune baze de date corecte și complete.
Era digitalizării presupune dezvoltarea de aplicații informatice de ultimă generașie.
Era digitalizării presupune separarea apelor. Vor fi cetățeni implicați 100% și aceștia se vor mișca cu viteza luminii în societate, respectiv, cetățeni care vor lucra ca acum 100 de ani și se vor mișca cu viteza melcului în societate, dar ei vor fi mulțumiți de ceea ce fac, de ceea ce sunt și asta este.
Era digitalizării presupune folosirea inteligenței artificiale în folosul fiecăruia dintre noi, cu discernământ, pentru a beneficia de ceea ce ne oferă, în așa fel ca fiecare zi din viața noastră să fie mai frumoasă, mai plină de succese și de bucurii, pe care ni le-am creat singuri, pentru că procesele de asistare cu calculatorul ne-au fost benefice, căci noi le-am făcut să fie astfel.
În era digitalizării, noi oamenii, devenim cu adevărat liberi și principiile sănătoase după care ne călăuzim vor fi întâlnite la tot pasul și cu fiecare zi vom deveni mai buni și mai buni, mai eficienți și mai eficienți. Atunci se vor vedea mai pregnant diferențele dintre noi, căci diferențele sunt date de opțiunile noastre și va fi imposibil să mai ridicăm din umeri și să  invocăm neșansa, din moment ce butoanele sunt în mâinile noastre și doar trebuie să știm pe care dintre ele să apăsăm și mai ales, când să apăsăm.







(18 iulie 2026)

Plata facturilor în era digitalizării

Mă apucă plânsul să văd că acum, în era digitalizării, pe plaiurile noastre cele mioritice, plata facturilor prin e-banking este o adevărată aventură.
Primesc factura pe e-mail.
Acolo sunt tot felul de date și sumele de plată.
Există butonul PLĂTEȘTE ACUM.
Dacă apăs acest buton:
- sunt pus să introduc date de identificare a plății,
- sunt pus să introduc suma de paltă,
- sunt pus să introduc date despre card,
- apăs pe PLĂTEȘTE,
- mi se spune că plata s-a efectuat,
- voi primi un e-mail de confirmare.
Era normal, ca atunci când mi-am făcut contul la compania pentru care plătesc serviciul care mi s-a oferit, să dau suficiente elemente despre mine și despre cardul meu cu care fac plăți, pentru că autentificările sunt la ora actuală foarte sigure și cine vrea să beneficieze de beneficiile digitalizării, să beneficieze, iar cine nu, să lucreze după metodele învechite, căci e treaba fiecăruia de cum vrea să trăiască.
Dacă am dat date despre cardul de unde se face plata și încă vreo câteva date din aceeași zonă, este decent ca furnizorul de servicii să genereze ordinul de plată și când apăs butonul PLĂTEȘTE, eu doar să verific și să apăs din nou un buton PLĂTEȘTE, plata să se efectueze și să primesc mesajul că s-a efectuat plata. Este o soluție mai pe ocolite, de tranziție, ca să mă obișnuiesc eu cu faptul că automat s-au introdus date complete și corecte. Frumos este ca să se presupună  că eu:
- am verificat datele din e-mail,
- știu ce bani am în cont,
- să apăs butonul PLĂTEȘTE,
- să se efectueze plata,
- să primesc imediat mesaj de confirmate și un e-mail.
Aici elementul de siguranță, acel cod de pe card nu mai este nevoie să-l introduc, din moment ce modul meu de acces la e-mail este foarte sigur, lucru la care acum trebuie să se mai lucreze un pic, pentru că una este să ai o parolă dată sun forma unui șir, oricare ar fi acesta și cu totul altfel stau lucrurile ca în contul de e-mail să se intre cu o amprentă digitală sau prin scanarea feței sau a irisului sau printr-o comandă vocală.


(18 iulie 2026)



(18 iulie 2026)

Soluții proaste în procesul de digitalizare

De regulă, digitalizarea este făcută de specialiști. Am zis, de regulă, căci sunt și cazuri în care digitalizarea este făcută de ageamii, care se cred mari informaticieni, dar informatica lor este învățată după ureche, prin stațiile de tranvai sau în closete la un caca zgomotos, după ce au mâncat porumb fiert și au băut apă.
Mie nu-mi trebuie 1.000 de ani să mă conving că am în față o soluție proastă sau chiar foarte proastă de digitalizare, ci am nevoie de un minut fără trei secunde să văd pe o scară de la 1 la 10 cât de proastă este o soluție informatică.
O soluție informatică în procesul de digitalizare este proastă atunci când:
- sunt pus să introduc tot felul de date care se găsesc la definirea contului meu,
- sunt pus să introduc manual date privind sumele specificate în e-mail,
- sunt pus să introduc date care îmi sunt specificate în mesajul pe care-l primesc,
- nu mi se semnalează erorile mele de introducere a datelor,
- sunt lăsat să trec la pasul următor, deși am erori, în datele mele,
- nu am posibilitatea să salvez formularul cu datele pe care le-am introdus,
- nu mi se spune că am încheiat cu succes operațiunea,
- nu primesc niciun e-mail de confirmare că am făcut corect operațiunea,
- nu am posibilitatea să revin la pasul anterior să fac schimbări.
Neprofesioniștii nu știu că există soluții standard de comunicare cu cetățeanul și în consecință, se apucă ei să proiecteze de capul lor soluții improvizate, care sunt lipsite de calitate și care îl irită și îl obosesc pe cetățean, dar acesta le acceptă căci trebuie să-și rezolve problemele și altă cale nu au.



(18 iulie 2026)

Ea este Giulia, concurenta de la showul MIREASA, sezonul al 13-lea

Giulia este mincinoasă.
Giulia este plângăcioasă.
Giulia este răutăcioasă.
Giulia este lipsită de empatie.
Giulia este individualistă.
Giulia este indecisă.
Giulia este indecisă.
Giulia este lipsită de respect.
Să rememorăm taskul cătușelor, când s-a purtat execrabil cu Daniel, deși avea toate șansele să arate că este o femeie educată, respectuoasă și care știe să se impună în fața unui bărbat. L-a purtat pe Daniel ca pe un cățel, arătând toate carențele de caracter  și lipsa de educație de care ea, Giulia a fost atunci în stare să dovedească, ceea ce a continuat cu minciunile legate de aventurile ei cu femei de dinainte de a intra în Cama MIREASA, ceea ce a determinat reacșia fermă a mamei lui Alexandru.

(10 iulie 2026)

Showul de la Antena 1, MIREASA sezonul al XIII-lea și-a desemnat câștigărorii!

Azi 17 iulie 2026 am aflat care este cuplul care a câștigat cei 40.000 de euro de la showl de televiziune matrimonial MIREASA de la Antena 1.
Publicul a votat.
Pe locul I și câștigătorii celor 40.000 de euro se află cuplul ALAN și EMA care au primit din partea publicului  51,85 % din voturi.
Pe locul al II-lea se află cuplul AMALIA și SEBASTIAN cu  29,12 % voturi.
Pe locul al III-lea se află cuplul GIULIA și ALEXANDRU cu 19,03 % din voturile date de public.
Voi analiza acele elemente care au determinat acest rezultat în comentariile din articolele următoare.



(17 iulie 2026)

Thursday, July 16, 2026

Aveți o explicație?

Am în biblioteca mea numeroase cărți despre HTML, PHP, CSS, XML, WEB, fie că sunt manuale de liceu, fie că sunt cărți ce se adresează specialiștilor. Am avut marea surpriză, ca atunci când am dorit să aflu detalii despre autori, să nu găsesc mai nimic, în afara unor prezentări sumare de pe coperțile cărților, prezentări făcute de editura care a publicat acele cărți.
Să fie adevărat că se aplică proverbul conform căruia croitorul umblă dezbrăcat, cizmarul merge desculț și bucătarul este întotdeauna flămând?
Explicația este una singură: autorii de cărți se consideră deasupra lucrurilor mărunte, ei fiind mult prea importanți și doar prezenta numelor lor pe coperțile unopr cărți este suficientă. În opinia mea, nu este suficient. Autorii de cărți despre aplicații WEB care nu sunt ei înșiși prezenți în online cu aplicații, cu prezentări și cu multe alte elemente, dovedesc că nu au aplicație pentru a verifica în practică ceea ce au scris în paginile cărților lor.

(17 iulie 2026)

De ce nu apare lista?

Ne tot mirăm că datoria externă a României a crescut, a tot crescut și a ajuns acum să fie  230,91 miliarde euro, adică 63,5% din PIB, cu toate că știm cu toții că dacă e mai mare de 50% lucrurile se complică.Uneori mă uit la televizor și văd cum comunicatorii PSD, PNL, USR vorbesc de datoria externă a României, de dobânzile uriașe care trebuie plătite și la împovărarea generațiilor viitoare. Este doar o retorică de doi bani.
Este deosebit de interesant să apară o listă a împrumuturilor pe care le-a făcut România după 22 Decembrie 1989, căci Nicolae CEAUȘESCU achitase datoria externă și lăsase în viterie câteva miliarde de dolari. Lista pe care o aștept trebuie să conțină:
- data la care s-a făcut împrumutul,
- suma împrumutată,
- ponderea datorie externe în PIB,
- cum au fost folosiți banii,
- cine era premier.
O astfel de listă ar da o imagine clară la locul unde ne aflăm și la ce trebuie făcut, pentru a avea o evoluție onorabilă în viitor, a noastră ca națiune care se dorește liberă și independentă.

(17 iulie 2026)

Vechea sală de fitness World Class de la ParkLake (II)


Sala de fitness World Class  de la ParkLake, avea de toate pentru toți. Ceea ce făcea diferența față de alte săli de fitnes erau geamurile foarte mari, care asigurau iliminare naturală, liniștea și curățenia.

















































(17 iulie 2026)







 

A devenit Ilie BOLOJAN inamicul public nr. 1?

Când lucrurile merg prost pe plaiurile noastre cele mioritice, avem obiceiul ancestral, vechi de mii și mii de ani, de a arăta cu degetul spre cel pe care-l identificăm răul absolut, mai modern, inamicul public numărul 1.
Galeria a fost populată de-a lungul anilor de Corneliu COPOSU, Ion ILIESCU, Laura Codruța KOVESI, Florian COLDEA, Liviu DRAGNEA, Klaus IOHANNIS și acum i-a venit rândul lui Ilie BOLOJAN.
Toate relele pământului care se produc pe meleagurile carpato-danubiano-pontice, au o singură sursă: Ilie BOLOJAN.
Dacă nu se strâng taxele și impozitele, de vină este Ilie BOLOJAN.
Dacă nu  se îndeplinesc jaloanele din PNRR, de vină este Ilie BOLOJAN.
Dacă inflația a ajuns aproape 11%, de vină este Ilie BOLOJAN.
Dacă partidele nu sunt în stare să asigure o majoritate în parlament, de vină este Ilie BOLOJAN.
Dacă este foarte cald, de vină este Ilie BOLOJAN.
Dacă nu plouă când trebuie, de vină este Ilie BOLOJAN.
Acum avem un moment de respiro, că l-am găsit pe Ilie BOLOJAN, persoana din cauza căruia pământul se învârtește și ziua are 24 de ore, dar cele 24 de ore erau un pic altcumva decât înainte de a apare Ilie BOLOJAN. Erau ma lungi, mai echilibrate și oamenii erau altfel, cu totul altfel. Nici prețul motorinei nu sărise de 9 lei, nici multe linii de tramvai nu erau dezafectate. Mă uit pe cer și văd niște nori care sunt albicioși albicioși din cauza lui Ilie BOLOJAN și chiar niște păsări au devenit gălăgioase din cauza lui Ile BOLOJAN. În fond și la urma urmei, luna iulie este luna lui cuptor din cauza lui Ilie BOLOJAN, zic.
În final, lucrurile vor merge din rău în mai rău și musai trebuie găsită o altă persoană de arătat cu degetul, căci lumea se va convinge că Ilie BOLOJAN nu este suficient, trebuie altceva, un rău de serviciu care să satisfacă poftele celor manipulați și care nu cred că  munca este izvorul bunăstării, ci vorbăria și lenea.


(17 iulie 2026)

Vechea sală de fitness World Class de la ParkLake (I)

Din 15 iunie 2026 până la 01 septembrie 2026, sala de fitness World Class de la ParkLake intră în renovare și se reconfigurează, își schimbă echipamentele, devenind, așa cum ne-au asigurat cei de la recepție, altceva, cu totul altceva.
Este bine să nu uităm trecutul și de aceea eu am făcut nenumărate fotografii la vechea sală, cu câteva zile înainte de a se trece la renovare, fotografii pe care le voi prezenta aici.
Sala veche, pentru că așa o voi denumi, era în forma literei T. 














































































(17 iulie 2026)