Când are loc o execuție, indiferent de context, există reguli care trebuie aplicate și respectate. Nu mă apuc eu acum să enumăr aici acele reguli, dar oricine dorește să le afle, caută prin regulamente și le găsește. Până și comuniștii, când și-au executat dușmanii cei mai aprigi, au respectat acele reguli. Legionarii în plutoanele morții nu au respectat nimic și așa i-au executat pe Nicolae IORGA, pe Armand CĂLINESCU și pe deținuții de la Jilava în noaptea dintre 26/27 noiembrie 1940. Așa cum povestește Octavian GHEORGHIU pe la televiziuni, cel care a tras o rafală de mitralieră în 25 decembrie 1989 la Târgoviște, nu a fost respectată nicio regulă, ci a fost executată o sentință și atât. Nu scriu aici despre Octavian GHEORGHIU că a participat la împușcarea soților CEAUȘESCU în ziua de Crăciun, poporul român fiind peste 80% ortodox, ci pentru faptul că militar fiind, membru al unui pluton de execuție fiind, nu a respectat acele reguli specifice unei execuții prin împușcare, ca punere în aplicare a unei sentințe.
Este adevărat că din acel moment s-a încheiat o bucată de istorie, că se deschidea drumul unei noi perioade, asupra căreia nimeni nu avea o proiecție de cum va arăta și ce se va întâmpla cu un popor care-și dorea libertatea cu ardoare și care a crezut că fără CEAUȘESCU îi va fi cu mult mai bine. Din când în când se mai reia tema CEAUȘESCU, dar după aproape 30 de ani seamănă cu o ciorbă de burtă reîncălzită care nu mai are niciun gust ca lumea și trebuie aruncată la gunoi.
(10 august 2018)
No comments:
Post a Comment