Uzura morală la om este cel mai păcătos lucru, pentru că se instalează fără semne prea clare și omul de cele mai multe ori nu-și dă seama că este depășit, că ceea ce face el nu mai corespunde cu ceea ce vrea lumea de la el.
Uneori se întâmplă ca omul:
- să-și facă o imagine deformată despre el,
- să se confunde cu instituția,
- să creadă că este de neînlocuit,
- face numai el ceva foarte bine,
- să nu aibă încredere în subalterni.
Dacă la toate acestea se adaugă și lipsa de preocupare pentru perfecționarea metodelor de lucru și la abandonarea efortului de a învăța noi tehnici și metode, tacâmul este complet, uzura morală devenind un proces ireversibil. Am văzut șefi de catedre care nici mumii nu s-ar fi dat plectați, am văzut președinți cărora li se pupa mâinile pentru a rămâne pe poziții, am văzut inși care în loc să zică noi, tot timpul spuneau eu. Se zice despre cei cărora uzura morală s-a instalat decisiv, că au îmbătrânit de tineri. Despre ei se zice că sunt eliminați ca pe măselele stricate. Cam dur, dar așa este.
(09 iunie 2018)
No comments:
Post a Comment