Salariul și creșterile lui

Este o lege nescrisă a firii prin care salariile trebuie să crească. Cine se atinge de salariu și-l micșorează iese din istorie. Niciodată Traian BĂSESCU și ai lui nu vor fi iertați că în 2010, fără un motiv serios a tăiat salariile cu 25%.

Salariile cresc pentru că:

- se reduc timpii neproductivi;

- crește productivitatea;

- calitatea produselor crește și ea;

- randamentele utilajelor se schimbă;

- mersul istoriei este dezvoltarea;

- experiența oamenilor își spune cuvântul;

- managementul este mai bun;

- se obțin calificări superioare;

- se reduc cheltuielile cu pierderile.

Salariile cresc și datorită faptului că cei ce le încasează devin pe an ce trece mai buni, mai eficienți, mai dornici de autodepășire. Principiile care stau la baza producției se schimbă și de fiecare dată se înregistrează progrese notabile care se reflectă și la nivelul salariilor nu numai la nivelul profiturilor. La noi tehnologii apar noi meserii și noi niveluri de calificare și de complexitate a muncii, toate reclamând salarii substanțial mai mari comparativ cu alte munci cu mult mai simple și mai de rutină. La noi se observă ideia bizară, retrogradă și vulgară conform căreia musai pentru a crește salariile ritmul de creștere al productivității trebuie să fie mai mare decât ritmul de creștere al salariilor. Este aceeași gândire de cacao a economiștilor submarxiști, în care productivitatea se calculează ca raport între bumărul de produse supra numărul de muncitori și unde nu se suflă nicio vorbă despre calitate, robotizare și alte nimicuri, care sunt esențiale în dezvoltarea societății. În plus, economiștii aceștia fraieri, subdezvoltați și cretinoizi nu iau în calcul ideia că motorul dezvoltării este forța de muncă stimulată, cu perspectivă optimistă și cu strategie evolutivă, în niciun caz stagnantă. Faptul că acum toți indivizii pedalează pe sustenabilitate când se caută să se stopeze migrarea medicilor prin creșteri masive de salarii, este nu numai antieconomic, dar și antisocial. salariile sunt o convenție și cu numai productivitatea calculată vulgar trebuie luată în considerare, ci calitatea este determinantă. Încă din 1961 Nicolae CEAUȘESCU vorbea despre calitate ca sursă de creștere a comunismului la noi. Chestia a rămas de aceeași actualitate și în ziua de azi. Deci, în opinia mea, salariul minim dacă mâine ar fi fixat la 3.000 de lei nu ar fi o exagerare, căci de 25 de ani productivitatea cu luarea în calcul a calității ar fi reflectată corect prin salariu pornind de la acest nivel. Nu se va vorbi în niciun caz că un muncitor zugrav de acum 20 de ani face meserie acum ca atunci, ci cred că are de cel puțin 10 ori calitate mai bună, iar salariul său nu a crescut de 8 ori, săzicem. Despre toate meseriile tot așa se va spune, căci nimeni nu are o explicație științifică, economică de ce un muncitor romând în Franța are salariu la jumătate ca un francez, exact pentru aceeași muncă, dacă tot este să fim pudici, corecți, orientați, logici și măreți, cum le place unora să se creadă, chiar dacă nu au  înțeles nimic despre cum stau lucrurile cu economia modernă, unde legitățile sunt cu totul altele, nu ca acum o sută de ani.

(10 februarie 2017)