Scrierea unui articol științific

Un articol științific se crie greu, foarte greu, cu multă trudă și multă nădușeală.

Fiecare dintre cei care scriu articole științifice au un anumit domeniu unde:

- lucrează;

- se documentează temeinic;

- face cercetare;

- identifică probleme de rezolvat;

- caută soluții originale;

- compară soluțiile găsite cu altele;

- validează soluțiile în practică;

- face generalizări;

- rafinează rezultatele;

- capătă convingerea că ceea ce a făcut este bine.

Tot acest ciclu presupune un timp suficient pentru că toate etapele presupun:

- stăruință;

- aprofundare;

- comunicare;

- confruntare;

- decantare;

- siguranță.

Numai după aceea se trece la scrierea unui articol, de unul singur sau într-o echipă. Articolul se scrie dacă și numai dacă autorii au ceva de spus. Articolul nu este:

- o sinteză;

- o compilație;

- un plagiat;

- un colaj;

- o analiză;

- o reluare;

- o îsăilare;

- o improvizație.

Înseamnă că un articol trebuie să abordeze o temă interesantă, să ofere o soluție originală verificată și să dea o deschidere spre cercetări viitoare. Structura unui articol include:

- un titlu sugestiv nu prea lung;

- un abstract de câteva rânduri;

- o listă de cuvinte cheie;

- o parte care lămurește concepte cu care se va lucra;

- problema de rezolvat;

- soluțiile originale date;

- analiza valorii soluțiilor;

- rezultate experimentale;

- ceva generalizări;

- bibliografie sugestivă;

- anexe dacă sunt necesare;

- prezentare autori.

Un articol se scrie în câteva luni.

Un articol este trimis la evaluare.

Un articol suferă și revizuiri. Un articol se publică într-un interval de timp de 7 luni și 2 ani.

Articolele nu se scriu pentru a fi contorizate, ci pentru a spune ceva, a face cunoscute niște rezultate ale cercetării proprii, fie într-un laborator, fie pentru un contract cu o companie, fie că este vorba de o cercetare pe cont propriu.

Există nenumărate artificii legate de publicarea de articole dacă procesul este abordat ca o activitate măsurabilă cantitativ, asemenea unei munci din agricultură când trebuie prășite un anumit număr de cuiburi de porumb pentru a se considera ca a fost îndeplinită o normă, Există mijloace de a fenta citările, de a eluda plagiatul și de a ocoli revistele cotate. Reciprocitatea și tot felul de artificii din zona domestică funcționează al naibii de bine și în activitatea de cercetare științifică și cu atît mai mult în zona diseminării, concret în publicarea de articole. Știu pe cineva care are măsurători la zi pe acest subiect spinos.

(16 noiembrie 2016)