Modificarea Constituției

Există un text chiar în Constituție care arată cum se modifică aceasta și totul este astfel gândit încât  aceasta să se modifice foarte greu, ca nu oricui îi vine în minte ceva să treacă la fapte și Constituția să fie schimbată rapid. Pragurile sunt greu de trecut și să ne amintim că și în 2003 a necesitat prelungirea la două zile a votului chiar dacă miza era una fundamentală, adică intrarea în NATO și în UE. Chiar USL cu potențialul său factastic nu a reușit să facă niciun pas în a aduce modificări Constituției și cu atât mai puțin acum aceste modificări nu se vor face tocmai datorită filtrelor severe definite pentru a implementa acele modificări. Chiar referendumul din 22 noiembrie 2009 cu cei 300 de parlamentari este doar pe hârtie. Acum se vorbește de petiția legată de familia formată dintre un bărbat și o femeie, de căsătoria doar dinre un bărbat și o femeie, în favoarea căreia au semnat peste 3 milioane de cetățeni. Reținerile vizează următoarele aspecte:

• este greu de crezut că se va face referendum numai pentru includerea în textul Constituției acestor lămuriri și nu se va dori efectuarea și a altor schimbări;
• cred că pornirea procesului în Parlament va avea o problemă din moment ce trebuie să voteze un număr foarte mare de parlamentari în condițiile în care se va dori ca votul să fie secret;
• pentru a desfășura referendumul trebuie alocați bani de la guvern și acesta se dorește pro-european, foarte tolerant și care se sprijină pe o mulțime de opțiuni;
• derularea referendumului ce are ca scop modificarea Constituției chiar și pe un articol presupune tot un număr foarte mare de persoane prezente la urne, dintre care tot foarte mulți trebuie să zică DA;
• nu sunt întâmplătoare plimbările pe cole și pe colo a unor înalți prelați, iar 3 milioane de semnături nu înseamnă tot 3 milioane de voturi, iar din 18 milioane de alegători, din care ar trebui să se prezinte 12 milioane, 6 milioane sa spună că sunt de acord, arată că demersul este garantat numai pe jumătate.

Pornirea de discuții trebuie făcută în mod realist, nu doar ca temă de campanie și într-o perioadă foarte aglomerată specifică alegerilor parlamentare, suprapunerea de teme este dificil de receptat de cetățeni care și așa au nenumărate probleme. Cred că dacă această campanie era începută în anul 2013 și cu diferite prilejuri avea loc punctarea ei, cu siguranță acum în 2016 rata de succes ar fi fost cu mult mai bună. Și aici trebuie spus că managementul politic joacă un rol esențial nu la definirea obiectivului, ci la alegerea duratei de realizare ca proiect care înseamnă a obține prin calcul algebric momentul de start. Adică, subiectul are nevoie cam de 7 ani pentru a intra în conștiința publică și de 3 ani pentru implementare. Dacă totul era demarat în 2006, acum în 2016 existau șanse bune de soluționare. Un demers început în anul 2014, lucrând în mod accelerat va avea șanse reale de trecere la implementare în 2019. Ca temă de dezbatere, are menirea de a cizela discursul și de a se face cuantificări și estimări ale ratei de succes.

(23 octombrie 2016)