Idolul culturiștilor tineri

Orice tânăr care întră într-o sală de fitness-culturism o face pentru a atinge un singur obiectiv și anume să-și dezvolte sistemul muscular astfel încât să ajungă la un nivel de performanță cât mai ridicat. Întotdeauna, pentru a face comparații există două posibilități și anume:

• comparația cu sine însuși pentru a vedea diferențele obținute la momentul K față de momentul K+1, folosind fie imaginile vizuale înregistrate, fie pe cele memorate pur și simplu;
• comparația cu alți culturiști, astfel încât sesizând diferențele să știe care categorie de mușchi să fie mai intens lucrată, modelând antrenamentele în sensul reducerii diferențelor sesizate;
• comparația cu un sportiv care se antrenează la aceeași sală, bineînțeles dacă acolo vin sportivi cu vechi state în culturis sau campioni recunoscuți pentru performanțele lor, fiind în realitate modelele vii pentru toți cei ce se antrenează acolo .

Există o vastă literatură tipărită sub formă de cărți, reviste, postere, care se constituie în sursă de inspirație pentru fiecare culturist începător, fapt care determină alegerea unui model de urmat, astfel încât toate comparațiile se fac în raport cu acesta. Documentarea este realizată de sportivul începător citind cât mai multe legate de viața, antrenamentele și participările în compatiții ale modelului pe care și l-a ales. Există mai multe criterii după care fiecare sportiv își alege idolul și anume:

• criteriul asemănării care se traduce prin dorința ca după niște ani de antrenamente, sportivul să arate ca performanță foarte aproape de nivelul idolului său; înseamnă că sportivul studiază caracteristicile biometrice ale idolului, iar potențialul său este din start încurajator ca înălțime, greutate și zestre genetică intrinsecă;
• criteriul performanței are la bază principalele caracteristici unde sportivul lucrază prin intermediul exercițiilor de la antrenamente, astfel încât toate comparațiile făcute în timp să arate că diferențele de performanțe se reduc vizibil mai ales în zona anumitor circumferințe măsurate în dinamică;
• criteriul intensității care presupune preluarea detaliilor legate de antrenamente, utilizarea de suplimente, dietă și mai ales modul de prezentare în competiții, astfel încât oricare cunoscător îl identifică fără ezitare pe sportiv ca semănând la perfecție cu modelul respectiv.

Alegerea modelului sau a idolului, pentru că sunt diferențe între cele două concepte, diferă de condițiile particulare în care tânărul culturist îți desfășoară activitatea. dacă el întâlnește postere, evident din mulțimea de postere alege unul și culturistul de acolo devine model sau idol pentru tânăr. Dacă are posibilitatea să vadă un film, să participe la un concurs chiar ca spectator și vede acolo un sportiv consacrat care i se pare lui mai special și dorește să-l urmeze, respectivul sportiv devine modelul să secret. Există cazuri în care din teribilism, tinerii nu recunosc că au modele, mai ales din teama ca alți sportivi care știu micul lor secret, tot timpul să facă niște comparații și din când în când să-i apostrofereze că e drum lung până departe. Există în culturismul mondial dar și cel românesc modele precum Arnold Schwarzenegger, Dexter Jackson care a fost și la Timișoara, Serge Nubret, Petru Ciorbă, Florin Uceanu, Constantin Lazăr, Mamdouh Elssbiay și mulți alții.

Important este ca la săli să existe materiale de prezentare explicită a marilor sportivi români mai ales și promovarea acestora să fie constantă întrucât nevoia de modele și de idoli este foarte mare, iar managerii de săli trebuie să contribuie la educarea tinerilor culturiști și pe acestă cale. 

(19 octombrie 2016)