Construirea unui rezumat pe condiții impuse de lungime

Mulți dintre finanțatori sau organizatori de conferințe științifice impun ca textele care sunt trimise către ei să îndeplinească o serie de condiții legate de:

• lungime ca numar de pagini sau număr de cuvinte sau număr de caractere;
• structură specificându-se capitolele, mod de construire și referire tabele, formule și figuri;
• conținutul construit prin utilizarea de cuvinte cheie și de restricții dar și de corelații impuse.

Cei care trimit texte consideră că aceste restricții sunt opționale, dar au surpriza ca textele lor sunt introduse în analkizoare și dacă nu respectă cerințele impuse sunt respinse.

Astfel, dacă se solicită ca un rezumat să nu depășească 200 de cuvinte, evident că la primirea oricărui text este introdus automat într-un analizor care numără cuvintele, dacă un rezumat are 201 cuvinte, automat este respins.

Tot așa se întâmplă cu autorii care deși sunt conștienți că limita este de maximum 5 pagini pentru un articol, ei realizează articolul cu 5 pagini, bibliografia fiind nenumerotată. Analizorul numără paginile inclusiv bibliografia și datorită faptului că articolul depășește cele 5 pagini pentru ca analizorul numără acolo și bibliografia, articolul este respins.

Morala: dacă organizatorul impune ca textul să aibă maximum YY cuvinte, autorul va face tot posibilul să construiască un text de LL cuvinte si LL ≤ YY, altfel textul său va fi respins. Nu există loc de târguială.

Reducerea lungimii unui text se realizează prin:

• reformulare;
• eliminare cuvinte de legătură;
• construcții echivalente;
• eliminare construcții repetitive;
• utilizare termeni tehnici;
• controlul redundanței;
• eliminarea generalităților;
• formulări simple și directe.

Multe construcții se supun unui proces de rafinare iterativă, iar simplificările generează în final textul de calitate care este cu lungimea cerută expres.

(17 mai 2016)