Sunday, May 15, 2016

Cei ce contestă orice...

Pe lumea aceasta orice se contestă.
Unii contestă rezultatul alegerilor prezidențiale.
Unii contestă rezultatul alegerilor parlamentare.
Unii contestă rezultatul alegerilor la postul de primar.
Unii contestă nota la un examen.
Unii contestă decizia unui complet de judecată.
Unii contestă o evaluare.
Unii contestă rezultatul unei expertize.
Unii contestă lista cu evaluarea proiectelor.
Unii contestă o licitație.
Unii contestă sentințe.
Unii contestă teorii lansate în piață.
Unii contestă opinii expuse în media.
Unii contestă dreptul la opinie.
Unii contestă luarea unei poziții în public.
Efectele unei contestații sunt:

  • ceea ce este contestat nu se aplică până la soluționarea contestației;
  • se produc pierderi din întârzâieri;
  • cel care contestă rămâne ca o floare chiar când nu are dreptate;
  • nu există niciun fel de reparație.
Traseul unei contestații este:

  • în termenul stabilit se depune contestație, fără a plăti cva;
  • se face o comisie de soluționare;
  • se analizează contestația;
  • dacă se adeverște că așa stau lucrurile procesul se reia de la capăt.
În realitate:

  • comisia de soluționare este mână-n mână cu cei care au gestionat procesul inițial;
  • criteriile de analiză sunt făcute ca să nu se prea da rezultat favorabil;
  • termenele sunt definite ca să descurajeze.
Așa că orice mod de a contesta are rolul mai mult de a bloca derularea unui proiect față de obiectivele reale de a corecta.
Am văzut cum se alcătuiesc comisiile destinate soluționării contestațiilor, am văzut cum sunt analizate lucrările celor care contestă și am văzut că foarte multe dintre contestații sunt neîndreptățite, iar argumentele petenților sunt șubrede, chiar și atunci când baremurile sunt foarte clare.
Să dau un exemplu: pe vremuri, examenul de exonomie politică la admitere abea 5 probleme. Una era ceva din documentele de partid care se nota cu un punct și celelalte 4 erau întrebări clare de teorie din manual și se notau fiecare cu cate 2 puncte. O candidată scrisese 9 pagini la primul subiect și foarte putine lucruri la celelalte patru subiecte. A contestat nota 3,50 parcă, iar comisia i-a arătat că luase un punct pentru cele 9 pagini că baremul atât acorda, un punct din oficiu și 1,5 puncte pentru ce scrisese trunchiat la cele 4 subiecte care se notau fiecare cu cate 2 puncte. Nu le venea să creadă celor ce însoțeau candidata că pentru 9 pagini luase doar un punct.
Și la evaluările de proiecte ce se dau pentru obținerea finanțării din fonduri europene se dau ghiduri și un astfel de ghid conține punctajele după care se ierarhizează proiectele. Cine știe să facă o autoevaluare corectă va construi proiectul în așa fel încât să obțină punctele așa cum le dau și evaluatorii. Am văzut și situații în care ceea ce rezulta din evaluare era cu 30 de puncte mai mult decât acprdau evaluatorii. 30 de puncte diferență, știind că maximul era 100 puncte, mi s-a părut cam prea mult.

(15 mai 2016)








No comments:

Post a Comment