Goana după exactitate

Toata lumea vrea lucruri foarte precise. Sunt domeniin unde precizia este extrem de importantă. Dacă la o rețetă trebuie 0,003g din substanța X evident numai 0,003g trebuie să conțină o capsulă.

Chesția    cu grilele de evaluare de la examene ridică o mare problemă. Acestea prezintă avantaje dar și dezavantaje.

Printre avantaje se enumară:

- masoară exact ceea ce este dat ca întrebări și răspunsuri;

- asigură obectivitate întrucât corectarea se face după șablon sau automat;

- permit diversitate doar prin schimbarea pozițiilor la întrebări.

Printre dezavantaje se enumara:

- incurajeaza invatamantul mecanic pe dinafara;

- nerespectarea regulilor de construire atrage dupa sine ob'inerea de note de promovare fara acoperireîncunostinte reale;

- chestiunile nu sunt interdependente și scad capacitatea de a se face legaturi între  concepte;

- elementele de creativitate și de individualizare sunt reduse la zero;

- apar elemente mecanice de a învața strict orientate pentru a face față la grile, deși în viață de zi cu zi secialistul nu este confruntat cu alegeri dintre K variante a celei corecte.

Există mai multe tipuri de teste grilă și anume:

- cu un singur răspuns corect din K variante propuse;

- cu mai multe variante corecte de răspuns din K variante propuse;

- cu chestiuni în care unele nu au nicio variantă de răspuns corecta;

- combinatii între  cele trei tipuri.

K este un număr întreg mai mare ca2 dar mai mic decât 7 să zicem.

Există o știință a întocmirii întrebărilor și a dispunerii răspunsurilor astfel încât:

- dacă    un copetitor selectează   o aeeasi litera de răspun   ssă   nu obtina punctaj de promovare;

- dacă    de completeza dup o alegere cu numere generare urmand distribuția    uniformă să   nu se obtină punctaj de promovare;

- numai cei care cunosc bine material să   aleagă răspunsul corect iar răspunsurile selectate la brodeala să   fie incorecte în totalitate;

- acordarea de punctaje să   fie înconcordanță cu dificultatea alegerii răspunsului;

- alegerea răspunsului să   fie rezulatul unui calcul sau unei dezvoltari teoretice transformate într-un indicator cantitativ.

Am vazut nenumarate stuatii de intrebari greșite sau răspunsuri greșite  și decizia a fost să   se dea la toata lumea punctajul asociat întrebarii greșite.

Goama după exactitate este paguboasă pentru că:

- limitează   creativitatea;

- reduce capacitatea de exprimare liberă;

- elimină dezvoltari și comparații complexe;

- îl pune pe concurentsă   se exprime cu un vocabular format din cuvnte de lungime 1, adica literele care preced variantele de răspun   s;

- îl încorsetează în scheme extrem de rigide, fără posibilitatea de a dezvolta conexiuni.

Grilele nu trebuie excluse. Ele sunt bune la admiterea pentru a intra în traseu. Proba practică evidențiază capacitatea candidatului de a conduce aplicând teoria în complexitatea ei.

Dacă trebuie selectat un individ, mai întâi trebuie să   i se dea un test grila cu câteva sute de intrebari din care să   se vadă că el știe:

- operațiile elementare

- regulile de gramatică

- bazele literaturii române

- noțiuni fundamentale de istorie a României

- cunoștințe de cultură generală.

După ce se acumulează un anumit punctaj peste o limită dată, se va merge la alte grile de specialitate cu un singur răspuns corect.

La nivelul al treilea se va merge la grile cu mai multe răspunsuri corecte.

Nivelul al patrulea corespunde abordarii unei problematici sub forma unei compuneri complexe din care să   se vadă că respectivul știe domeniu și leagă cunoștințele.

proba orală este pe bază de bilet cu subiecte.

Va exista ultima probă aceea a elaborării unei prezentări în fața unui auditoriu tematica fiind dată cu 48 de ore înainte de a fi făcuta prezenatrea care va avea o durată specificată, 30 sau 50 de minute, nici mai mult și nici mai puțin.

Măsurarea se va face prin calificativ sau prin note. Trebuie clarificat dacă    se accept  inregistrarea video a prezentarii.

Este importanta poziția    comisiei și dacă    se acceptă sau nu contestatii. Trebuie să   se ajungă la un moment dat să   se puna stop procesului iterative și să   se spuna unde nu se mai depune contestatie și rezultatul ramane batut în cuie.

In opinia mea goana dupa exactitate este legata strict de ierarhizarile cu miza nepermis de mare, miză crescuta artificial. Mai apar și elementele de neincredere care sunt cultivate la toate nivelurile unde mai ales slaba calificare și discreditarea jucand un rol nefast.

Este absolut straniu cum se transforma un banal indicator într-un fetis. Ma refer la media artmetica. Toti statisticienii vorbesc edspre REPREZENTATIVITATEA acestui indicator. Adica media aritmetica reflecta ceva dacă și numai dacă    se aplică unei colectivitati omogene. O colectivitate este omogena dacă    elementele ei nu diferă semnificativ unele de altele.

O colectivitate omogenăsunt creioanele colorate cu care au lucrat elevii la prima ora de desen pentru ca sunt cam la acelas nivel de întrebuintare, adica noi.

O colectivitate omogena este formata din masinile Dacia 1300 produse între 1980 și  1989.

O altă colectivitate omogenă este formata din mașinile ASTON MARTIN Rapide S Coupé Touchtronic aflate în circulatie.

O altă  colectivitate este formata din ouale de rață stranse de o gospodină azi dimineață din cotețele unde ține rațele.

Și tot așa.

Despre mediile aritmetice cu care termină elevii sau studenții facultățile nu se vorbeste cu decenta decat numai dacă:

- disciplinele au fost aceleași

- clasele au avut cam același număr de elevi

- nivelul meditațiilor este comparabil

- profesorii au acelasi nivel de pregătire și exigență

- elevii au timp de invățat comparabil.

Ipotezele sunt foarte departe de a fi verificate pentru că:

- sunt clase unde nu se țin orele;

- profesorii au diferite niveluri de experiență;

- elevii din mediul rural au alt timp de studiu decât cei din mediul urban;

- există copii care sunt meditați dar exista copii care nu sunt meditați deloc.

Media aritmetică cu care am terminat eu facultatea acum mulți ani nu este comparabila sub nicio forma cu media artmetică cu care termina un student anul acesta aceeași afcultate pentru că:

- eu am terminat 5 ani el termină licența cu 3 ani

- pe vremea mea erau în planul de învăîământ anumite discipline acum sunt altele

- fondul de timp de predare era diferit de ceea ce este acum 6 zile X 6 ore acum 5 zile X 6 ore.

- examenele acum sunt scrise grila, atunci erau 5 examene scris și oral și 5 examene oral.

Eram două grupe cu asistenti diferiti care influențau notele de la examen. Unii aveau caiet cu note de seminar și profesorul ținea seama, alții nu aveau și ce se facea la examen era bun facut. Acum există procent declarat în prgrama analitică legat de importanța seminarului

Pe vremuri nu era conceptul de credite transferabile, acum este.

Eu cred ca media aritmetica de la facultate are caracter strict orientativ, nu de ierarhizare. Ea ar trebui să   intre în caculele unor probe dar nu mai mult de 25% (exemplu).

Exactitatea este bună acolo unde sunt chestiuni cantitative comparabile precum:  dmensiuni suruburi, cantitati de substante în rețete, distanțe, lățimi, lungimi de drumuri, dimensiuni camera  înapartament, măsurători la analize medicale și tot asa.

Sunt lucruri unde măsurătorile nu sunt abordate realist precum:

- tablourile nu sunt valoroase prin dimensiune și câtă vopsea a fost folosită

- sculpturile nu sunt valoroase funcție de material și greutatea în kg;

- o bucată muzicală nu e valoroasă prin durată sau prin intensitate.

Evaluarile cantitative duc la rateuri dintre cele mai jenante. Se așteaptă lumea ca admisii cu examene  grilă sophisticată să   fie speciali. În realitate indicele de promovabilitate destul de scăzut arată ca și metodele acestea asa-zise exacte păcătuiesc prin modul în care gestionează cunoștințele elevului. Este adevarat ca a citi un referat necesită cu mult mai mult timp decât a corecta un test grilă în mod mecanic.

De nenumărate ori în activitatea mea de profesor am auzit pe studenți vorbind de modul de notare nu ca o reflectare a elementelor calitative, ci ca un mod de a pune în balanță abordări cantitative cu alte elemente de natură tot cantitativă. Este un mod de a vedea lucrurile care va pune în dificultate pe viitorii specialiști care de fiecare dată sunt confruntați cu noi și noi probleme. Niciodată, nimeni nu va oferi unui programator un salariu foarte mare pentru a scrie programe care există deja. tot timpul informaticianul trebuie să aibă în atenție să dezvolte numai soluții noi. Orientarea spre inovativitate presupune antrenament încă de pe băncile studenției. Grilele nu sunt soluția.  Explozia testelor grilă duce la extrem metodele cantitative transformandu-le doar în contorizări și nimic altceva.